Parlamentul Republicii Moldova a fost una dintre cele mai solicitate instituții ale statului în anul 2025. Pe parcursul anului, Legislativul a recepționat aproximativ 4 400 de petiții și adresări verbale, prin care cetățenii au semnalat aproape 6 400 de probleme.

Potrivit datelor oficiale, 85% dintre petiții au fost depuse în formă scrisă, iar alte 676 de adresări au fost formulate verbal. Cele mai multe solicitări au venit din partea persoanelor fizice – 86,2% din total, restul fiind înaintate de persoane juridice.

În centrul petițiilor s-au aflat, în principal, presupuse încălcări ale dreptului de acces la justiție, ale dreptului la securitate și demnitate personală, precum și probleme ce țin de asistența medicală și protecția socială. De asemenea, cetățenii au reclamat situații legate de dreptul la proprietate privată, dezvoltarea infrastructurii, agricultură, activitatea administrației publice centrale și locale, dar și au înaintat propuneri de modificare a legislației sau solicitări de exercitare a controlului parlamentar.

Cele mai multe petiții au fost expediate din municipiul Chișinău, de unde provin aproximativ 45% din totalul solicitărilor. Totodată, 580 de petiții au fost transmise de locuitorii din regiunea transnistreană, 501 – din raionul Orhei, iar 107 – din raionul Hîncești. Au existat și adresări venite din afara Republicii Moldova.

În total, Parlamentul Republicii Moldova a examinat 2 888 de petiții, ceea ce reprezintă 65,6% din numărul total. Cele mai multe au fost repartizate către Comisia pentru economie, buget și finanțe, Comisia juridică, pentru numiri și imunități, Comisia pentru protecție socială, sănătate și familie, precum și către subdiviziunile Secretariatului Parlamentului. Alte 34,4% dintre petiții au fost redirecționate către autoritățile publice competente, conform atribuțiilor legale.

Gestionarea petițiilor și a audiențelor se face prin intermediul sistemului informațional „e-Petiții”, care permite cetățenilor să se adreseze Parlamentului atât verbal, cât și în scris, inclusiv online, prin platforma dedicată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președintele american Donald Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu s-ar putea întâlni pe 19 februarie, înainte ca Trump să convoace prima reuniune a „Consiliului pentru Pace”. Casa Albă intenționează să folosească întâlnirea pentru a impulsiona implementarea celei de-a doua faze a acordului de încetare a focului în Gaza și pentru a strânge fonduri pentru reconstrucție, scrie Axios.

„Va fi prima reuniune a Consiliului pentru Pace și o conferință de strângere de fonduri pentru reconstrucția Gazei”, a declarat un oficial american.

Planurile pentru summit sunt încă în stadii incipiente și se pot modifica, iar Casa Albă a refuzat să comenteze.

Majoritatea aliaților occidentali nu s-au alăturat consiliului, exprimând scepticism față de mandatul său larg și dreptul de veto exclusiv al lui Trump. Unii au comparat inițiativa cu un posibil „Consiliu de Securitate alternativ al ONU”. În prezent, consiliul are 27 de membri și este prezidat de Trump, fiind autorizat de Consiliul de Securitate al ONU să supravegheze implementarea armistițiului, guvernarea și reconstrucția în Gaza.

Administrația Trump a început să contacteze zeci de țări pentru invitații și logistică, planificând întâlnirea la Institutul pentru Pace, redenumit recent în cinstea președintelui.

Oficialii americani au precizat: „Nimic nu a fost confirmat încă, dar administrația planifică acest lucru și a început să verifice ce lideri pot participa.”

Implementarea celei de-a doua faze a armistițiului avansează lent. Israelul a redeschis punctul de trecere Rafah către Egipt, însă doar un număr mic de palestinieni au putut să treacă. Un guvern tehnocratic palestinian a fost înființat, dar operează încă din Egipt. Administrația Trump și mediatorii Egipt, Qatar și Turcia încearcă un acord de demilitarizare cu Hamas, însă Israelul a avertizat că fără dezarmare nu va retrage forțele și nu va permite reconstrucția.

Ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a declarat că „toată infrastructura militară, teroristă și ofensivă, inclusiv tunelurile și instalațiile de producție a armelor, va fi distrusă și nu reconstruită”. Waltz a adăugat că „observatori internaționali independenți” vor supraveghea procesul, iar un program internațional va răscumpăra armele de la membrii Hamas, cu integrarea unora dintre foștii membri în noile forțe de securitate guvernamentale.

Netanyahu, sceptic față de planul SUA, susține că Hamas va avea 60 de zile pentru dezarmare, după care Israelul ar putea relua acțiuni militare. Oficialii americani neagă și spun că procesul va dura mult mai mult, iar planul de 100 de zile prezentat de Jared Kushner prevede doar faza inițială de demilitarizare.

Dacă va avea loc, întâlnirea Consiliului pentru Pace ar fi prima reuniune publică a lui Netanyahu cu lideri arabi și musulmani după atacurile din 7 octombrie și conflictul din Gaza. Obiectivul rămâne consolidarea armistițiului și sprijinirea reconstrucției regiunii, cu implicarea mai multor actori internaționali