Parlamentul dezbate joi instituirea stării de urgență. În același timp, Biroul Permanent examinează când se va examina proiectul moțiunii de cenzură, înaintat de opoziție pe 5 decembrie.

Deocamdată nu s-a anunțat public anume vor fi chemați miniștrii la raport în Parlament şi dacă cele două inițiative ar putea fi aprobate într-o singură ședință. Regulamentul privind activitatea Parlamentului prevede ca moțiunea de cenzură asupra activității Guvernului să fie supusă dezbaterii în prima zi de ședință plenară a săptămânii următoare datei depunerii. Respectiv, conform procedurilor în vigoare, raportul miniștrilor ar urma să fie prezentat pe 12 decembrie.

Starea de urgenţă în domeniul energetic este solicitată pe fundalul eventualei sistări a livrărilor de gaz în stânga Nistrului începând cu 1 ianuarie 2025, când expiră contractul privind tranzitul combustibilului albastru din Rusia prin Ucraina. Potrivit premierului Recean, în cazul celui mai pesimist scenariu, în Republica Moldova ar putea avea loc deconectări ale curentului electric pentru câteva ore, iar autoritățile se bazează pe achiziţiile luminii de pe piaţa europeană, în special din România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reprezentanții Partidului Socialiştilor au anunţat deja că nu vor susţine instituirea măsurii, invocând faptul că în cazul stării de urgenţă precedente membrii „CSE și-au depășit cu mult atribuțiile”.

VIDEO Deputații PSRM nu vor susține introducerea stării de urgență în domeniul energetic. Batrîncea: Sigur nu

Dacă instituirea stării de urgență se va aproba, măsura va intra în vigoare pe 16 decembrie și va fi valabilă cel puțin 60 de zile.

#dezbateri #Guvern #moțiune de cenzura #parlament #stare de urgenta

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.