Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Parlamentul European cere negocieri pentru aderarea Moldovei la UE și integrarea ei pe piața unică

19 Apr. 2023, 14:16
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Victoria Laur
19 Apr. 2023, 14:16 // Actualitate //  Victoria Laur

Parlamentul European cere începerea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE. Legislativul comunității a votat o rezoluție prin care anunță că vrea demararea tratativelor până la sfârșitul lui 2023.

Rezoluția a fost adoptată cu 555 de voturi pentru, 49 împotrivă și 26 de abțineri, anunță eurodeputatul român Sigfried Mureșan. În opinia sa, acest fapt demonstrează că integrarea noastră europeană se bucură de sprijinul europarlamentarilor din toate colțurile comunității și din toate grupurile politice proeuropene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Aderarea la Uniunea Europeană este lucrul pe care și-l doresc cetățenii Republicii Moldova și este un lucru pentru care autoritățile de la Chișinău au muncit foarte mult în ultimul an, realizând progrese importante în direcția reformelor necesare integrării europene.

Federația Rusă dorește să împiedice acest lucru și tocmai de aceea încearcă prin toate mijloacele să destabilizeze situația din țară și să frâneze parcursul european al Republicii Moldova. Tocmai de aceea noi, Parlamentul European, în rezoluția adoptată, cerem ca instituțiile europene să crească ajutorul financiar și tehnic acordat Republicii Moldova în următoarea perioadă, atât pentru implementarea reformelor necesare integrării europene și adoptarea de noi de măsuri de sprijin pentru oameni, cât și pentru combaterea dezinformării, manipulării și a celorlalte forme hibride de agresiune din partea Federației Ruse. Concret, cerem Comisiei Europene să vireze Republicii Moldova cât mai repede restul fondurilor din asistența macrofinanciară de 150 de milioane de euro adoptată în 2022, precum și sprijinul bugetar de 105 milioane de euro anunțat de Comisia Europeană în noiembrie 2022.

De asemenea, așteptăm din partea Comisiei să propună cât mai repede noul pachet de măsuri de sprijin pentru Moldova solicitat de Consiliul European luna trecută. În același timp, noi, Parlamentul European, suntem în curs de aprobare a unei noi asistențe macrofinanciare de 145 de milioane de euro pentru Moldova, pe care Comisia Europeană a propus-o la finalul lunii noiembrie”, transmite Mureșan.

Eurodeputații mai cer întărirea Hub-ului de Securitate al Uniunii Europene din Moldova, inclusiv prin creșterea alocărilor financiare pentru acesta. Se solicită și crearea unui regim de sancțiuni împotriva celor care vor să destabilizeze Republica Moldova.

O altă cerință a parlamentarilor europeni este liberalizarea totală a comerțului dintre Uniunea Europeană și Moldova și integrarea graduală a țării noastre pe piața unică.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.