Va fi instituit un mecanism provizoriu de licențiere a importului de culturi cerealiere și oleaginoase. Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost votat în prima lectură de Parlament. Regimul de licențiere va fi aplicat până la 31 octombrie 2026, fără posibilitatea de prelungire.

Inițiativa legislativă aparține președintelui Comisiei pentru agricultură și industrie alimentară, Serghei Ivanov. Autorul menționează, în nota de fundamentare, că licențierea provizorie va preveni afectarea producătorilor agricoli autohtoni de către importurile masive de cereale și oleaginoase din țările vecine, în condițiile în care, în prezent, prețul grâului pe piața internă este cu 1,5 lei mai mic decât prețul din portul Constanța.

Potrivit documentului, cererile de eliberare a licenței de import, depuse de persoane fizice și juridice, vor fi examinate de o comisie constituită din reprezentanți ai Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, ai Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și ai Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

Licența de import va fi eliberată gratuit. Documentul stabilește și categoria celor care pot solicita licența de import – persoane fizice sau juridice care se ocupă cu creșterea animalelor, fabricarea uleiurilor și grăsimilor, a produselor de morărit sau a preparatelor pentru hrana animalelor de fermă. Persoanele care au primit licența de import nu vor avea dreptul să comercializeze și/sau să exporte mărfurile importate. De menționat că un astfel de regim a fost aplicat și în perioada 2024–2025. Proiectul de lege va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Documentul a fost votat după ce în ajun, pe 3 septembrie, au avut loc discuții aprinse și schimburi dure de replici au avut loc în Comisia economie a Parlamentului în timpul examinării proiectului de lege cu privire la licențierea provizorie a importurilor de culturi cerealiere și oleaginoase. Deputații din opoziție au acuzat majoritatea parlamentară PAS că ar fi modificat radical proiectul între prima și a doua lectură, după intervenția Guvernului. Potrivit lor, modificările ar fi făcute în beneficiul unor companii mari din sector.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#agricultura #licentiere cereale #parlament

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) solicită confiscarea a aproape 1.25 de milioane de lei din averea fostei bașcane a Găgăuziei, Evghenia Guțul. Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a decis, pe 4 noiembrie, că cererea instituției urmează să fie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru.

Potrivit inspectorilor de integritate, suma reprezintă diferența nejustificată dintre averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile familiei din perioada 2024–2025, transmite Moldova1.

Potrivit actului de constatare emis de ANI la 5 noiembrie 2025, inspectorii au identificat o avere nejustificată în valoare totală de 1.249.679 de lei. Din această sumă, 820.259 de lei reprezintă diferența constatată pentru anul 2024, iar alte 429.420 de lei au fost identificate în urma verificărilor pentru perioada ianuarie–aprilie 2025. Controlul averii a fost inițiat în martie 2025, în urma unei sesizări din oficiu, care viza inclusiv veniturile declarate de Evghenia Guțul drept donații și cadouri primite la evenimente de familie.

Inspectorii ANI au inclus în calculul cheltuielilor suma de 205.500 de lei pentru un colier cu diamante, pe care Evghenia Guțul l-a declarat cu o valoare de un leu. Suma a fost calculată în raport cu pragul prevăzut de legislație pentru declararea bunurilor prețioase, în lipsa documentelor privind prețul real al bijuteriei.

Evghenia Guțul a contestat constatările ANI, susținând că o parte dintre mijloacele financiare provin din donații electorale, economii personale, cadouri de familie și contribuții ale rudelor. Instituția a acceptat explicațiile și documentele referitoare la donațiile din campania electorală din 2023, însă a considerat insuficiente justificările privind alte sume declarate. Potrivit inspectorilor, nu au fost prezentate informații concludente despre identitatea unor donatori, proveniența banilor și capacitatea financiară a acestora de a oferi donațiile respective.

La 2 decembrie 2025, fosta bașcană a contestat în instanță actul de constatare, solicitând anularea acestuia. Ulterior, la 23 decembrie, ANI a depus o cerere prin care a solicitat confiscarea contravalorii averii considerate nejustificate, în folosul statului.

Dosarul a ajuns la Curtea Supremă de Justiție după apariția unui conflict de competență între Curtea de Apel Centru și Judecătoria Chișinău. Prin încheierea din 4 noiembrie 2026, CSJ a stabilit că solicitarea ANI trebuie examinată de Judecătoria Chișinău, sediul Centru. Hotărârea privind competența instanței este definitivă.

Decizia Curții Supreme nu înseamnă însă confiscarea automată a banilor. Instanța a stabilit doar cine este competent să examineze cererea, urmând ca judecătorii să se pronunțe asupra temeiniciei solicitării ANI. În cazul în care constatările instituției vor rămâne definitive, Evghenia Guțul riscă și interdicția de a exercita anumite funcții publice pentru o perioadă de trei ani.

Amintim că, pe 5 august 2025, Evghenia Guțul a fost condamnată la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional în 2023. Sentința a fost menținută de Curtea de Apel Centru la 28 mai 2026.

Apărarea a anunțat că va contesta decizia la Curtea Supremă de Justiție. Acest dosar penal este distinct de procedura privind confiscarea averii nejustificate, inițiată de ANI.