Republica Moldova a recunoscut că autoritățile au eșuat în investigarea unei acuzații de viol, într-un caz ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). În urma unui acord de soluționare amiabilă, victima va primi 8 100 de euro pentru prejudiciul material și moral.

Cazul E.B. contra Republicii Moldova este primul dosar privind violența sexuală în care Republica Moldova recunoaște, în cadrul unei proceduri la CEDO, eșecul unei anchete privind o acuzație de viol, anunță Centrul Internațional „La Strada Moldova”.

Femeia a depus plângere, însă Procuratura a refuzat de două ori să înceapă urmărirea penală. Ambele decizii au fost anulate de judecătorul de instrucție, iar ancheta a început abia după 15 luni de la faptele reclamate.

Nici după pornirea urmăririi penale lucrurile nu au mers mai bine. Dosarul a fost încetat de șapte ori, iar de fiecare dată soluția a fost anulată de judecătorul de instrucție.

Femeia a continuat să ceară investigarea cazului și a ajuns, cu sprijinul echipei „La Strada”, la CEDO. Ea a invocat faptul că autoritățile nu au desfășurat o anchetă promptă și efectivă în urma acuzației de viol.

După comunicarea cauzei către Guvernul Republicii Moldova, CEDO a pus în discuție modul în care a fost investigat cazul și respectarea obligațiilor asumate de stat prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

La 27 august 2026, cauza a fost radiată de pe rol după ce părțile au ajuns la un acord de soluționare amiabilă. Republica Moldova a recunoscut eșecul în apărarea drepturilor femeii și s-a obligat să-i achite 8 100 de euro.

Potrivit „La Strada”, cazul arată cât de dificil poate deveni drumul către justiție pentru o victimă a violenței sexuale atunci când ancheta întârzie sau este închisă în mod repetat.

Organizația mai subliniază importanța sprijinului oferit victimelor și a unei intervenții rapide și eficiente din partea autorităților.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CEDO #prejudiciu #Republica Moldova #viol

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.