Fostul director al companiei ucrainene de stat „Naftogaz” (2014-2021) Andriy Kobolyev a declarat – la o ședință a Înaltei Curți Anticorupție a Ucrainei în care se examina prelungirea măsurii preventive pe numele său – că a devenit consilierul președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. Președinția a confirmat că așa persoană a oferit consultanță pro-bono (gratis) autorităților de la Chișinău, la recomandarea Comisiei Europene, dar în perioada în care nu figura în vreun dosar. S-a mai anunțat că a fost vorba de perioada 2021-2022. Marți, 10 octombrie curent, ministrul Energiei, Victor Parlicov, a venit cu câteva explicații, printre care a dezvăluit că Andriy Kobolyev „ne consultă în continuare”.

„Am primit întrebări de la mai mulți jurnaliști referitor la colaborarea cu Andriy Kobolyev, care anterior a reușit să câștige un arbitraj de 4,6 miliarde de dolari cu Gazprom pentru compania pe care o conducea – Naftogaz Ucraina. (…) De altfel, deja am primit întrebări de la presa ucraineană dacă nu ar fi Kobolyev rudă cu Veaceslav Platon, care avea același nume de familie în calitate de cetățean ucrainean. Andriy Kobolyev ne-a consultat și ne consultă în continuare în procesele legate de unbundling (tr. disociere) în sectorul gazier sau separarea operatorilor de transport de furnizorii gazelor, auditul pretinsei datorii a Moldovagaz și relația cu Gazprom, dar și facilitarea tranzitului gazelor prin Republica Moldova spre depozitele subterane din Ucraina, inclusiv colaborarea în privința stabilirii tarifelor și punctelor de intrare-ieșire comune. Expertiza sa este prețioasă pentru noi, totuși, Andriy Kobolyev nu este angajat sau plătit pentru sprijinul acordat nouă, iar deciziile oricum sunt luate de autoritățile publice din Republica Moldova”, a declarat Victor Parlicov.

Potrivit ministrului, Republica Moldova trebuie să se aștepte și la alte diversiuni informaționale legate de sectorul de gaze din Republica Moldova, inclusiv în raport cu companiile care au efectuat auditul datoriei pretinse de Gazprom de la Moldovagaz. „Aceste atacuri informaționale denotă o reacție bolnăvicioasă a Federației Ruse la reușitele noastre în ceea ce ține de diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze și finalizarea procesului de unbundling, precum și sugerează că Gazprom nu are argumente în raport cu rezultatele auditului datoriei pe care o pretinde de la Moldovagaz”, a explicat el.

De la începutul anului 2022, Andriy Kobolyev este suspectat că ar fi obținut ilegal bonusuri în valoare de peste 229 de milioane hrivne (echivalentul a aproximativ 6,3 milioane de dolari), după ce a câștigat un proces de arbitraj la Stockholm. Anchetatorii de la Biroul Național Anticorupție al Ucrainei cred că acesta ar fi putut încălca legea, după ce ar fi beneficiat de bonusuri în valoare de 37,48 milioane de hrivne (echivalentul a aproximativ 1 milion de dolari). În ianuarie 2023, Parchetul Specializat Anticorupție și Biroul Național Anticorupție al Ucrainei l-au informat despre punerea sub acuzare de abuz în serviciu, fiind reținut. În septembrie, Înalta Curte Anticorupție a Ucrainei a redus cauțiunea de la 229,248 milioane hrivne la 107,127 milioane hrivne plătite în efectiv și i-a scos brățara electronică. Recent, în octombrie, judecătorii ucraineni au admis cererea procurorului și au prelungit cu o lună măsura preventivă.

#dezinformare #gaze naturale #Gazprom #ministerul energiei #Naftogaz #Victor Parlicov

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.