O eventuală sistare a livrării gazelor de către Gazprom regiunii transnistrene va avea consecințe dramatice din punct de vedere umanitar. Este opinia președintei Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, Angela Grămadă. Potrivit expertei, în eventualitatea sistării gazului de către Gazprom pentru stânga Nistrului, Rusia va trebui să finanțeze suplimentar regiunea transnistreană pentru a o menține pe linia de plutire, notează ipn.md.

Potrivit președintei Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale, sistarea gazului din partea Gazprom pentru stânga Nistrului ar reprezenta o lovitură dură pentru economia regiunii transnistrene, iar în lipsa resurselor energetice Moscova va trebui să finanțeze suplimentar această entitate separatistă.

„Să vedem dacă acel acord cu privire la separarea furnizorilor de transport a gazelor, mă refer la acordul energetic dintre România și Republica Moldova, va afecta partea transnistreană, pentru că în momentul în care ar putea să fie sistată livrarea de gaze naturale către regiunea transnistreană, consecințele ar putea să fie dramatice din punct de vedere umanitar. Dacă Gazprom ar închide robinetul, și-ar asuma destul de mult, pentru că ar trebui să finanțeze și mai mult regiunea transnistreană, ca aceasta să supraviețuiască. Și costurile sunt destul de mari în Ucraina și în alte zone pentru Federația Rusă, deci, nu-și mai permite să deschidă noi linii de sprijin financiar pentru alte regiuni”, a spus Angela Grămadă.

Potrivit expertei, războiul din Ucraina creează premise pentru ca subiectul reintegrării Republicii Moldova să fie abordat cât mai des pe platforme internaționale.

„În momentul de față există o fereastră de oportunitate, cel puțin de a vorbi mult mai activ la nivel internațional și de a utiliza platformele internaționale pentru a găsi o soluție care să fie una optimă, adică să nu se revină ulterior la revizuirea acesteia pentru conflictul transnistrean. Noi încă nu folosim aceste mici oportunități pe care ni le oferă contextul regional și întârziem să apărem cu o strategie de reintegrare. Federația Rusă nu a ezitat să utilizeze regiunea transnistreană pentru a pune presiune pe autoritățile de la Chișinău, dar asta nu înseamnă că Rusiei îi convine o recunoaștere a regiunii transnistrene ca stat independent. De ce? Pentru că în momentul în care recunoști independența acelei regiuni, practic pierzi o pârghie de control asupra autorităților de la Chișinău”, a explicat președintele Asociației Experți pentru Securitate și Afaceri Globale.

Anterior, factori de decizie de la Kiev au anunțat că de la sfârșitul anului 2024 Ucraina nu va mai prelungi acordul de tranzit al gazelor naturale cu Rusia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O astfel de decizie ar lăsa regiunea transnistreană fără gaz gratuit oferit de Gazprom. Ministrul Energiei Republicii Moldova, Victor Parlicov, a menționat că în eventualitatea în care Ucraina interzice tranzitul de gaz rusesc, Energocom va procura gaz de pe piața internațională pentru ambele maluri ale Nistrului.

#Angela Grămadă #gaz #Gazprom #regiunea transnistreana

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.