Platforma Formare Culturală invită practicieni culturali, profesioniști din domeniul artei, cercetători, reprezentanți ai organizațiilor culturale și instituțiilor de patrimoniu din România și Republica Moldova să participe la prima masă rotundă virtuală din cadrul proiectului „Nordic Insights: Addressing cancel culture in public spaces through artistic dialogue and cultural innovation”. Doritorii se pot înregistra până la data de 27 mai 2025. Participarea este gratuită. Evenimentul va avea loc pe 28 mai, de la 11:00 și până la 12:30.

Evenimentul va reuni experți nordici și est-europeni pentru a explora abordări comparative privind monumentele controversate din spațiul public. Evenimentul va facilita un dialog structurat despre rolul artei în reprezentarea istoriei și memoriei, precum și despre metodologii artistice inovatoare pentru recontextualizarea monumentelor problematice.

Important: Evenimentul se va desfășura în limba engleză, cu posibilitatea de subtitrare în limba dorită de participanți.

Masa rotundă va fi facilitată de Niels Righolt – dezvoltator cultural, CEO al Centre for Kunst og Interkultur (CKI), Danemarca, specialist în democrație culturală, dezvoltarea audiențelor și dialog intercultural și va include prezentări din partea experților. Vorbim despre Hanna Granlund – expert în studii de patrimoniu, Intercult, Suedia și Adrian Cioflâncă – istoric, director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România „Wilhelm Filderman”.

Evenimentul va urma următoarea structură:

Introducere în temă de către Niels Righolt;
Prezentare despre monumentele contestate în țările nordice de către Hanna Granlund;
Prezentare despre memorizarea Holocaustului în România de către Adrian Cioflâncă;
Pauză;
Discuție plenară facilitată de Niels Righolt.

Sesiunea va include participanți din România, Republica Moldova și țările nordice, care vor avea oportunitatea să adreseze întrebări specifice și să contextualizeze discuția cu situațiile lor locale.

Teme

Memorie, reprezentare și monumente contestate: explorarea modului în care arta publică devine controversată atunci când narațiunile istorice sunt contestate de diferite comunități sau când valorile contemporane intră în conflict cu reprezentările din trecut
Răspunsuri instituționale la patrimoniul contestat: examinarea modului în care instituțiile culturale, municipalitățile și guvernele gestionează controversele legate de monumentele publice
Violență, traumă și practici memoriale: analizarea modului în care evenimentele istorice traumatice sunt memorizate în spațiile publice
Acțiuni „de la firul ierbii” / „grassroots” și schimbări instituționale: explorarea modului în care intervențiile activiste și inițiativele comunitare contestă narațiunile oficiale încorporate în monumentele publice și determină răspunsuri instituționale

Beneficii pentru participanți

Acces la expertiza specialiștilor nordici în domeniul artei publice și recontextualizării monumentelor
Oportunitatea de a contribui la dezvoltarea unui plan de acțiune pentru abordarea monumentelor controversate în România și Republica Moldova
Conectarea cu profesioniști interesați de intersecția dintre artă publică, memorie culturală și valorile contemporane
Resurse educaționale și studii de caz relevante

Cine poate participa?

Reprezentanți ai instituțiilor culturale și de patrimoniu
Artiști și curatori interesați de arta în spațiul public
Arhitecți și urbaniști
Cercetători în domeniul istoriei, memoriei culturale și studiilor de patrimoniu
Reprezentanți ai ONG-urilor culturale
Profesioniști din administrația publică locală implicați în gestionarea spațiilor publice
Studenți și cadre didactice din domenii relevante

Cum vă puteți înscrie

Pentru a participa la această masă rotundă virtuală, vă rugăm să completați formularul de înscriere AICI până la data de 27.05.2025. Participarea este gratuită datorită finanțatorului proiectului. Numărul de participanți este limitat pentru a facilita o discuție aprofundată și interactivă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Proiectul „Nordic Insights: addressing cancel culture in public spaces through artistic dialogue and cultural innovation” este implementat de platforma Formare Culturală din România. Este finanțat de Nordic Culture Fund prin programul Globus Opstart+, care sprijină proiecte artistice și culturale ce conectează țările nordice cu alte regiuni ale lumii, încurajând colaborări pe termen lung și rețele care promovează dezvoltarea artistică și experimentarea.

Formare Culturală este o platformă privată de resurse pentru industrii culturale și creative din România inițiată în 2012 care produce dezbateri culturale, traininguri, sesiuni de networking cultural și proiecte de transfer de cunoștințe în sectorul creativ și interdisciplinar.

Center for Kunst og Interkultur (CKI) este o organizație daneză dedicată dezvoltării audiențelor, promovării interculturalității și sprijinirii democrației culturale. Valorile fundamentale ale organizației se bazează pe Convenția UNESCO din 2005 privind protecția și promovarea diversității expresiilor culturale.

Intercult este o organizație independentă de producție și resurse cu sediul în Stockholm, care operează în Suedia și Europa din 1996 ca inițiator de proiecte culturale colaborative și dezvoltator de competențe interculturale. Organizația funcționează ca Centru European de Resurse pentru Cultură.

#invitatie #masa rotunda #Moldova #Romania

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că Donald Trump a luat decizia finală de a acorda Kievului licențe în vederea producerii de rachete interceptoare Patriot, de care Ucraina are nevoie urgentă pentru a face față atacurilor ruse, transmite AFP citat de Agerpres.

”În timpul ultimei noastre întâlniri, președintele Trump mi-a confirmat că a luat o decizie finală: Ucraina va primi licențe pentru producerea rachetelor Patriot”, a spus Zelenski într-o întâlnire cu presa.

În ultimele luni, Ucraina și Rusia și-au intensificat loviturile cu rachete și drone. Apărarea contra rachetelor balistice a devenit o prioritate absolută pentru Kiev.

Kievul și alte nouă capitale europene anunțaseră în iulie crearea unei coaliții de apărare antiaeriană ce include dezvoltarea în comun a unui nou sistem de rachete antibalistice, ca alternativă mai ieftină la sistemul american Patriot. Ucraina a suferit pierderi umane tot mai mari în războiul cu Rusia pe măsura epuizării stocurilor de rachete interceptoare.

Șeful statului ucrainean a estimat că stocul de rachete pentru sistemele antiaeriene Patriot va ajunge anul acesta la 264, în scădere de la 675 în 2023 și 364 în 2025. Statele Unite, unde se produc rachetele antibalistice respective, au dificultăți în suplimentarea livrărilor, deoarece americanii și-au consumat masiv rezervele în războiul cu Iranul.