Alergătorii maratonului Rubicon 2024, care a început vineri, au ajuns cu bine la București, duminică, 24 martie. Atleții au parcurs o distanță de 478 de kilometri între Chișinău și București. Au participat aproximativ 200 de alergători atât din Republica Moldova, cât și din România.

Cursa a inclus mai multe etape, atât pe timp de zi, cât și pe timp de noapte, cu distanțe variind între 7 și 15 kilometri.

Evenimentul a debutat la Chișinău, pe 22 martie, la ora 9:00, în Piața Marii Adunări Naționale. Traseul a avut ca puncte de reper Arcul de Triumf din Chișinău și cel din București, simbolurile unității și solidarității dintre cele două țări.

„Este pentru prima dată când cele două țări organizează o cursă în regim transfrontalier, iar acest lucru este un motiv de mândrie pentru noi,” a declarat Sergiu Gurin, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării (MEC) din Republica Moldova.

Potrivit site-ului Rubicon, luna în care se desfășoară competiția de alergat nu a fost aleasă la întâmplare. În februarie, cele mai dure condiții meteorologice posibile devin un element important al testului de rezistență. În special pe timp de noapte, când temperaturile pot ajunge chiar și la -10°C, când mușchii sunt deja țepeni, iar vântul geros te bate neîncetat în față.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Lista raioanelor și județelor pe care le-au parcurs alergătorii în cadrul maratonului Rubicon 2024.

#alergatori #București #maraton de alergat #raioane #rubicon 2024

Situația de pe Nistru rămâne gravă, iar autoritățile trebuie să colaboreze pentru a gestiona efectele scăderii debitului râului. Declarația a fost făcută de deputatul PAS și fostul ministru al Mediului, Sergiu Lazarencu, care a îndemnat autoritățile centrale și Primăria Chișinău să renunțe la disputele politice și să se concentreze pe soluții.

„Trebuie să conlucrăm cu Primăria Chișinău. Acuzațiile politice nu ne aduc ploaie”, a declarat Lazarencu în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.

Potrivit deputatului, Guvernul, autoritățile publice și administrația locală trebuie să lucreze împreună pentru a asigura captarea apei chiar și în condițiile în care nivelul râului continuă să scadă.

„Noi monitorizăm situația în minister, Guvern, administrația public-locală, astfel încât să putem capta apa chiar și de la niveluri mai mici”, a spus Lazarencu.

El a menționat că în această situație atenția s-a concentrat în special pe Nistru, întrucât râul asigură aproximativ 80% din consumul de apă al țării. Totodată, fostul ministru a subliniat că problemele nu se limitează doar la Nistru, iar situația hidrologică este complicată și în alte zone.

Lazarencu a mai spus că debitul râului s-a redus semnificativ. În cadrul declarației, el a făcut referire la o scădere a debitului de la aproximativ 21-22 de metri cubi pe secundă la circa 4,5 metri cubi pe secundă.