Partidul Liberal solicită reorganizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova și desființarea celor 32 de raioane, pe care le consideră structuri depășite, fără atribuții reale, dar costisitoare pentru bugetul de stat. Potrivit formațiunii, întreținerea consiliilor raionale presupune cheltuieli anuale de aproximativ două miliarde de lei, bani care ar putea fi redirecționați către domenii prioritare.

În cadrul unei emisiuni la Vocea Basarabiei, președintele PL, Mihai Ghimpu, a declarat că liberalii așteaptă de la noul Cabinet de Miniștri urgentarea reformei administrativ-teritoriale. El a amintit că raioanele au fost create în perioada sovietică și menținute ulterior din considerente politice, iar reforma realizată în 1998 a fost anulată odată cu revenirea comuniștilor la guvernare. „Astăzi există toate condițiile pentru reluarea reformei. Dacă nu se acționează acum, riscăm ca după alegerile locale din 2027 să păstrăm raioanele încă cel puțin patru ani”, a avertizat liderul liberal.

Mihai Ghimpu a subliniat că serviciile pentru cetățeni vor rămâne în teritoriu, iar atribuțiile consiliilor raionale vor fi transferate către primării, considerate mai apropiate de nevoile oamenilor. Totodată, drumurile raionale ar urma să fie gestionate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Economiile obținute ar putea fi investite în spitalele din teritoriu, pentru modernizarea condițiilor și dotarea cu echipamente performante.

Partidul Liberal propune crearea câtorva județe în locul raioanelor, semnarea unui acord cu Guvernul României pentru susținerea înfrățirilor între primării și utilizarea eficientă a resurselor publice. Potrivit PL, economisirea celor două miliarde de lei anual ar permite dezvoltarea localităților, majorarea salariilor funcționarilor din administrația publică locală de nivelul I și atragerea specialiștilor în primării.

Liderul liberal a invocat și exemplul descentralizării financiare din perioada în care PL a fost la guvernare, când fondurile pentru drumuri au fost direcționate către primării, ceea ce a dus la apariția infrastructurii rutiere în numeroase sate. În final, Mihai Ghimpu a menționat că, în viziunea liberalilor, cea mai bună soluție pe termen lung ar fi dispariția raioanelor în contextul unirii Republicii Moldova cu România, scenariu care, potrivit acestuia, ar aduce beneficii economice și sociale majore pentru cetățeni.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#județe #PL #raioane

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.