Comisia Electorală Centrală (CEC), în cadrul ședinței de marți, 26 august curent, a aprobat mai multe hotărâri cu privire la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Astfel, CEC a înregistrat lista de 103 candidați la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova pe lista Partidului Politic „Partidul Nostru” pentru participare la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. În context, a fost înregistrat simbolul electoral, a fost confirmat reprezentantul în Comisia Electorală Centrală și persoana responsabilă de finanțe (trezorier).

De asemenea, Tatiana Crețu a fost înregistrată în calitate de candidat independent la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

Comisia a respins cererea de înregistrare a Nataliei Clevadî în calitate de candidat independent la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Urmare a examinării listelor de subscripție, Comisia a considerat valabile 65 de semnături în susținerea candidatei, sub limita admisibilă de prezentare a cel puțin 1 000 de semnături pentru o femeie candidată.

De asemenea, a fost respinsă cererea de înregistrare în calitate de candidat independent depusă de Igor Ianac. Urmare a verificării listelor de subscripție, Comisia a considerat valabile 1 816 semnături ale susținătorilor, sub limita admisibilă de prezentare a cel puțin 2 000 de semnături.

CEC a modificat hotărârea Comisia privind cererea de înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova din partea Blocului electoral „ÎMPREUNĂ”, care a solicitat suplinirea listei de candidați cu 3 persoane.

Comisia a acreditat în calitate de observatori naționali 180 de persoane din partea Asociației obștești „Promo-LEX” și 132 de persoane din partea Asociației obștești „Uniunea Juriștilor din Moldova”. În calitate de observatori internaționali au fost acreditate 2 persoane din partea Biroului de Cooperare al Elveției/Reprezentanța Ambasadei Confederației Elvețiene în Republica Moldova.

#alegeri #Partidul Nostru #Renato Usatii

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.