Curs valutar
  • EUR
    20.1525
    -0.0243%
  • USD
    18.2310
    0.3006%
  • RUB
    0.2215
    0.9932%
  • RON
    3.7670
    -0.1062%
  • UAH
    0.4011
    0.2493%

Toate știrile

16 noiembrie 2026

„Businessul slăbește, taxele cresc”: Despre influența lui Șor asupra bugetului Găgăuziei

26 Aug. 2025, 19:20
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
26 Aug. 2025, 19:20 // Economie //  Realitatea.md

Comitetul Executiv al Găgăuziei a prezentat recent raportul privind executarea bugetului pentru primul semestru al anului 2025. Datele oficiale arată că veniturile proprii ale bugetului central al autonomiei au constituit 205,9 milioane de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 19,9% față de aceeași perioadă din 2024. Totuși, deputatul Adunării Populare, Alexandr Tarnavschi, susține că aceste cifre trebuie analizate într-un context mai amplu, nu doar comparativ cu anul precedent, scrie Nokta.md.

El a reamintit că în 2024 bugetul a înregistrat un an slab, iar raportarea la un an nereușit poate crea impresia falsă a unei creșteri semnificative.

Potrivit lui Tarnavschi, evaluarea corectă ar trebui să pornească de la anul 2023, atunci când la conducerea autonomiei au venit susținătorii lui Ilan Șor.

În primul semestru al anului 2023, veniturile proprii ale Găgăuziei au fost de 227 milioane de lei, cu 21,9 milioane de lei mai mult decât în 2025. Aceasta înseamnă o reducere de 8,5% a bazei fiscale în doi ani, ceea ce indică un regres în capacitatea economică a autonomiei.

În plus, dacă se ține cont de inflația cumulată de cel puțin 10% în această perioadă, veniturile reale ale bugetului sunt și mai reduse.

Deputatul a subliniat că scăderea veniturilor afectează direct investițiile în dezvoltarea locală, în special proiectele de infrastructură și programele sociale.

În ultimii doi ani, construcția de obiective publice finanțate din bugetul regional aproape că a fost oprită.

Totodată, au fost reduse fondurile pentru susținerea mediului de afaceri, iluminatul stradal și programele destinate tinerilor, cum ar fi acordarea primei locuințe.

Analizând structura veniturilor, Tarnavschi a observat câteva tendințe distincte. Impozitul pe venitul persoanelor fizice a crescut de la 31,6 milioane de lei în 2023 la 41,1 milioane în 2025, ceea ce arată că populația rămâne angajată, iar salariile sunt într-o ușoară creștere.

În schimb, impozitul pe profitul companiilor a scăzut brusc, de la 143,1 milioane de lei în 2023 la doar 88,2 milioane în 2025, semnalând o reducere a activității economice.

De asemenea, veniturile din TVA au urcat de la 50,7 milioane de lei la 76,1 milioane, însă acest indicator poate reflecta mai degrabă inflația decât o creștere reală a consumului.

„Economia Găgăuziei se sprijină tot mai mult pe taxele cetățenilor, în timp ce sectorul privat slăbește”, a concluzionat deputatul.

Potrivit lui Tarnavschi, promisiunile echipei lui Ilan Șor privind creșterea veniturilor și dezvoltarea autonomiei nu s-au materializat. El a menționat că nivelul bugetului influențează direct calitatea vieții locuitorilor — de la drumuri și spitale până la școli și oportunități pentru tineri.

Deputatul a criticat abordarea de confruntare a conducerii locale cu autoritățile centrale, considerând că aceasta a dus la pierderea unor oportunități importante. „Banii și proiectele vin acolo unde există cooperare cu Chișinăul și cu partenerii internaționali”, a afirmat Tarnavschi.

Ca exemplu, el a amintit anul 2016, când Guvernul Republicii Moldova a organizat o ședință la Comrat, fapt ce a stimulat dezvoltarea regională.

În opinia sa, Găgăuzia are nevoie de o strategie comună cu autoritățile centrale, pentru a asigura investiții, locuri de muncă și stabilitate. „Viitorul autonomiei depinde de relații constructive, nu de izolare și confruntare”, a rezumat deputatul.

Realitatea Live

16 Nov. 2026, 11:24
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
16 Nov. 2026, 11:24 // Slider //  Victoria Laur

Cu o cultură și tradiții vechi de sute de ani și cu oameni prietenoși, Polonia este recunoscută pentru contribuțiile sale semnificative la istoria europeană și mondială, fiind scena multor evenimente cruciale care au marcat istoria umanității.Populația Poloniei numără în prezent aproximativ 37 milioane de locuitori, care sunt concentrați, în principal, în orașe și municipii mai mari, precum capitala istorică Cracovia.

A fost prima țară din fostul bloc socialist care, după prăbușirea URSS, a început o tranziție pașnică de la socialism la democrație și la o economie de piață.

Primul pas a fost semnarea, pe 16 decembrie 1991, a Acordului European ce punea bazele asocierii dintre Polonia și Comunitățile Europene alături de statele sale membre. Momentul simbolic a fost depunerea de către Guvernul Poloniei, pe 8 aprilie 1994, la Atena, a cererii formale de aderare la Uniunea Europeană.

Referendumul de aderare la Uniunea Europeană, în Polonia, a avut loc în perioada 7-8 iunie 2003, când 77,45% dintre polonezi au votat în favoarea aderării. Alegătorii au fost întrebați simplu: „Aprobați aderarea Republicii Polonia la UE?”.

Statul a aderat în 2004, fiind cea mai populată și cea mai mare țară ca suprafață care a aderat la UE după acel an. Este membru al Spațiului Schengen din 21 decembrie 2007.

Aderarea la UE a adus țării fonduri structurale în valoare de aproximativ 164 de miliarde în anii 2004-2020, ceea ce a dus la o dezvoltare majoră a infrastructurii drumurilor, autostrăzilor, liniilor de canalizare și transportului public. Valoarea totală a exporturilor poloneze de produse a crescut de la aproape 59,7 miliarde de euro, anul aderării, la 285,8 miliarde de euro. După aderare s-a înregistrat o scădere masivă a ratei șomajului, trecând de la 19,5% în mai 2004 la 5,2% la sfârșitul lunii aprilie 2022.

PIB-ul Poloniei în 2004 era de aproximativ 213 miliarde de euro, cifră care a crescut tocmai la 684 de miliarde de euro în 2022. S-a triplat aproape și salariul cetățenilor, de la 550 euro în 2004, la 1350 de euro în 2022.

La capitolul investiții străine directe (ISD), țara a triumfat la propriu. De la 65 de miliarde de euro în 2004, la 210 miliarde de euro în 2022. Evident, speranța de viață a crescut semnificativ. În cazul bărbaților de la 71 de ani în 2004, la 74 de ani către 2022. Iar în cazul femeilor, de la 79 de ani în 2004, la 82 de ani în 2022.