Deputații fracțiunii parlamentare a Partidului „ȘOR” solicită avizarea de urgență a proiectului de lege privind crearea farmaciilor sociale mobile, în special în localitățile în care nu există farmacii.

Solicitări în acest sens au fost făcute de către deputații fracțiunii Partidului „ȘOR”, în adresa ministrului Sănătății, Ala Nemerenco, și președintelui Comisiei protecție socială, sănătate și familie a Parlamentului, Dan Perciun.

Deputații fracțiunii parlamentare a Partidului „ȘOR” insistă asupra adoptării legii privind crearea farmaciilor sociale mobile, mai ales la sate, acolo unde nu există farmacii, iar accesul oamenilor la medicamente de primă necesitate este dificil.

Deputații Partidului „ȘOR” reiterează că au strâns semnături de la aproximativ 170 de mii de oameni, care se plâng de lipsa farmaciilor și de accesul limitat la medicamente. În realitate, acest număr este mult mai mare. Este vorba despre oameni de vârstă înaintată, care întâmpină deseori dificultăți de deplasare și sunt cei mai vulnerabili în fața bolilor, persoane cu dizabilități și familii cu copii.

Reamintim faptul că, recent, deputații Partidului „ȘOR” au prezentat mapele cu semnăturile oamenilor, în cadrul unui briefing de presă susținut la Parlament. Aleșii formațiunii, dar și președintele Partidului „ȘOR”, Ilan Șor, au vorbit despre necesitatea creării farmaciilor sociale mobile, mai ales în contextul pandemiei de COVID-19.

Prin urmare, deputații Partidului „ȘOR” mai declară că pentru adoptarea unui asemenea proiect de lege nu este necesară decât de voință politică și își exprimă încrederea că și ceilalți colegi din Parlament vor înțelege complexitatea problemei și vor susține proiectul de lege privind crearea farmaciilor sociale mobile.

În prezent, programul farmaciilor sociale funcționează cu succes în orașul Orhei, comuna Jora de Mijloc din acest raion, dar și în orașul Taraclia.

#parlament #Partidul Șor #proiect

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.

#inventie #laborator #robot