Partidul Acțiune și Solidaritate își retrage sprijinul politic pentru cinci consilieri din raionul Rezina și îi exclude din formațiune. Despre aceasta a anunțat deputatul Vitalie Jacot, care face trimitere la decizia Biroului permanent național al PAS. Câțiva dintre consilierii vizați au venit cu reacții în context, acuzând parlamentarul de presiuni, transmite IPN.

Consilierii raionali excluși din PAS sunt Sergiu Bagrin, Veaceslav Curecheru, Ghenadie Josanu, Aliona Cuiban și Stepanida Druță.

„Astfel, fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate în cadrul Consiliului raional Rezina încetează să mai existe, iar persoanele nominalizate nu mai pot reprezenta partidul și nu pot acționa în numele PAS. Este regretabil faptul că au fost comise neconformități, au fost comise încălcări statutare și au fost neglijate anumite principii și valori, care stau la baza activității PAS, la baza activității tuturor membrilor partidului”, a declarat Vitalie Jacot.

Pentru că legea nu presupune și ridicarea mandatului, în cazul pierderii suportului politic, deputatul și-a îndemnat foștii colegi să depună mandatele de consilieri. Or, acestea au fost obținute în alegeri de către partid.

Vitalie Jacot a mai spus că cei cinci consilieri au compromis acele valori, pe care urmau să le ia ca bază în activitate.

„Vom investiga întreaga activitate. Există indicii că s-au comis abateri. Pe cât sunt de grave la capitolul legislativ, o să examinăm și dacă este necesar vom sesiza organele de resort”, a mai spus parlamentarul.

Unul dintre consilierii vizați, Sergiu Bagrin, a declarat că Vitalie Jacot crede că „Rezina este o colonie, iar ei se pot numi unul pe altul responsabili, fără decizia biroului național politic, fără acordul echipei din teritoriu, fără discuții la ședința biroului permanent OT PAS Rezina”.

„Ei cred, că noi în teritoriu suntem niște proști, care nu avem opinii, nu avem dreptul de a decide și nici dreptul de exprimare. El și alde dânsul cred că noi suntem buni de repartizat ziare și mereu să ne închinăm în fața lor”, susține consilierul Sergiu Bagrin.

Consiliera Aliona Cuiban a venit și ea cu o reacție, precizând că „unii, după ce devin deputați, pierd pământul de sub picioare”. Potrivit lui Cuiban, toate presiunile asupra sa au început atunci când i-a spus lui Vitalie Jacot că pentru ea personalitate în Republica Moldova este numai Maia Sandu.

„Am spus mai multe adevăruri legate și de Convenția PAS Rezina, unde a fost ales președintele OT PAS Rezina, vicepreședinții și biroul, care peste două săptămâni a fost dizolvat, din motiv că președinte al OT PAS Rezina nu a fost aleasă persoana pe care și-o dorea deputatul Radu Marian. După discuția cu Jacot au început toate presiunile, ba se ruga la Ministerul Muncii și Protecției Sociale, ba la Agenția Teritorială de Asistență Socială Centru-Est, ca să facă tot posibilul să fiu eliberată din funcția ce o dețin, șefa Structurii Teritoriale de Asistență Socială Rezina”, acuză Aliona Cuiban.

#consilieri #PAS #Rezina

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.