Au fost făcute multe lucruri bune, însă „au fost și greșeli”, declară liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), solicitat de jurnaliști să facă o retrospectivă a celor patru ani de mandat. Igor Grosu susține că își dorește o „perioadă cu mai puține turbulențe” referindu-se la activitatea fracțiunii PAS în viitorul Parlament.

„Activitatea (n.r. PAS în Parlament) trebuie să o aprecieze alegătorii, cetățenii. Au fost făcute lucruri bune. Unele lucruri, probabil, le-am făcut mai repede decât s-ar fi cerut. (…) Timpul e scump, noi nu avem timp de pierdut. De aceea, pe anumite legi, noi am mers mai repede, cu riscul de a fi criticați că trebuia mai mult timp, că trebuia mai mulți consultați și așa mai departe.

Au fost și greșeli, de genul oamenii potriviți la locul potrivit, în funcțiile potrivite. Nu că pun la îndoială competența (…), dar sunt oameni buni în situații de criză, care trebuie să gestioneze repede crize și sunt oameni buni în timp de pace. Adică, atunci când lucrurile merg de la sine, lucrurile trebuie să fie făcute și corect. Ne dorim să avem așa o perioadă cu mai puține turbulențe, în care să putem gândi mai mult strategic și să avem luxul să le facem în voie și încet”, a menționat Igor Grosu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Legislatura a XI-a a Parlamentului Republicii Moldova a fost constituită în urma alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Atunci în Parlament au acces trei formațiuni politice: Partidul Acțiune și Solidaritate cu 63 de mandate, Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor cu 32 de mandate și partidul politic Șor – 6 mandate. După declararea neconstituțională a PPȘ, deputații au devenit fie neafiliați, fie independenți.

Următoarele alegeri parlamentare sunt programate pentru data de 28 septembrie 2025.

#4 ani #activitate #Igor Grosu #parlament #PAS

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.