Seceta din acest an a afectat grav pășunile din sud-estul țării, iar animalele rămase au foarte puțină hrană naturală. La începutul toamnei, pășunile sunt complet uscate, iar animalele sunt scoase la păscut mai mult pentru a se plimba decât pentru a se hrăni.

Crescătorii de ovine spun că, încă din mijlocul verii, sunt nevoiți să le ofere furaje de mai multe ori pe zi, iar din cauza secetei prețurile la acestea au crescut considerabil. Situația este agravată și de scumpirea cerealelor, kilogramul de porumb ajungând acum la 5,5 lei. Fermierii speră la sprijin din partea statului pentru a evita situația limită de a sacrifica animalele din lipsă de hrană, potrivit studio-l.online.

Deși toamna abia a început, fermierii sunt nevoiți să folosească rezervele de fân pregătite pentru iarnă. Soarele arzător a uscat iarba de pe pășuni, iar animalele parcurg distanțe mari în căutarea hranei fără succes. Ala Nichiforenco, din satul Zolotievca, raionul Anenii Noi, a înființat acum patru ani o stână cu oi, pornind de la câteva capete, iar în 2025 deține peste 200 de ovine, porci, cai și alte animale.

Familia își asigură veniturile din carnea de miel vândută de Paște și din brânza de oaie produsă de ei înșiși. Seceta din acest an i-a pus însă într-o situație dificilă. De la începutul lunii mai, oile nu mai au iarbă de pășunat, iar lipsa ploilor a dus la uscarea completă a pășunilor, astfel că animalele sunt scoase afară doar pentru plimbare. Pentru hrănirea lor, familia a cheltuit câteva mii de lei pe cereale precum grâu, orz, porumb și răsărită.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Crescătorii sunt în pragul disperării. Oile sunt hrănite de trei ori pe zi, câte un sac de hrană la fiecare masă. Seceta a dublat prețurile la cereale și furaje. Vladimir Nichiforenco afirmă că, din cauza hrănirii insuficiente și a temperaturilor ridicate, cantitatea de lapte produsă de oi a scăzut la jumătate față de normal.

De asemenea, există incertitudini legate de proviziile pentru iarnă. Fermierii din sud-estul Moldovei spun că nu mai pot recolta nimic din culturile semănate, deoarece seceta a distrus tot, iar iarba s-a uscat complet, împiedicând astfel și producerea fânului.

#iarba #ovine #seceta

Spania a ameninţat că nu va sprijini aderarea unor noi ţări la Uniunea Europeană dacă limbile catalană, bască şi galiciană nu vor primi statut de limbi oficiale ale UE, relatează Euractiv, comentând că premierul Pedro Sánchez depinde de sprijinul partidelor regionale pentru a rămâne la putere şi încearcă de mult timp să obţină o recunoaştere mai largă a acestor limbi la nivelul Uniunii Europene, scrie News.ro.

Subiectul revine acum pe agendă în contextul în care Spania se îndreaptă spre alegerile din 2027, când Sánchez a anunţat că intenţionează să candideze pentru un nou mandat.

Totuşi, sprijinul unanim necesar din partea statelor UE s-a dovedit greu de obţinut, Germania, Finlanda şi Italia numărându-se printre ţările care se opun.

Fernando Sampedro, secretarul de stat al Spaniei pentru UE, a semnalat joi o nouă ofensivă diplomatică, făcând o legătură între solicitările Madridului privind limbile regionale şi procesul de extindere a Uniunii.

El a explicat jurnaliştilor, la o reuniune ministerială desfăşurată în Irlanda, că extinderea va însemna că ”vom avea mai multe limbi oficiale în UE, dar înainte de aceasta sperăm ca aşteptările a 20 de milioane de europeni să poată fi îndeplinite prin ajungerea la un acord”.

Muntenegru este principalul favorit pentru a deveni următorul stat membru al UE, fiind ţara candidată care a făcut cele mai mari progrese în ceea ce priveşte reformele solicitate de Bruxelles.

Sampedro a declarat că Spania se numără printre cei mai puternici susţinători ai procesului de extindere, dar a subliniat că ţara sa este membră a UE de 40 de ani şi că limbile bască, galiciană şi catalană sunt deja considerate limbi oficiale la nivel naţional.

Madridul va insista oficial asupra acestei chestiuni la următoarea reuniune a Consiliului Afaceri Generale, din 22 septembrie. „Continuăm să abordăm această problemă cu statele membre, în mod sistematic, la toate nivelurile”, a afirmat Sampedro.

Întrebat dacă acest lucru înseamnă că Spania condiţionează acceptarea unor noi membri, precum Muntenegru, de sprijinirea solicitării privind limba catalană, el nu a negat. „Sunt sigur că vom rezolva această problemă cu mult înainte”, a spus el.

Spania a încercat ultima dată să obţină acest lucru la Bruxelles în iulie 2025, fără succes. Demersul făcea parte dintr-un acord mai amplu încheiat între Sánchez şi partidul separatist catalan de dreapta Junts, precum şi cu alte formaţiuni regionaliste basce şi galiciene, pentru a-i asigura realegerea în 2023.

Anul trecut, Junts a rupt relaţiile cu socialiştii aflaţi la guvernare ai lui Sánchez, invocând promisiuni electorale încălcate, în timp ce alţi aliaţi, precum Partidul Naţionalist Basc, s-au distanţat de guvern pe fondul scandalurilor de corupţie.

Pentru Sánchez, aflat acum sub o presiune politică puternică şi a cărui gestionare a crizei migraţiei din Ceuta i-a afectat grav poziţia, această iniţiativă ar putea reprezenta o oportunitate de a-şi salva fragilul guvern, notează Euractiv.