Cu sinceritate și emoție, în cadrul videocastului „Fii cu Zina Bivol”, interpretul Patric Hanganu a dezvăluit atât momentele dificile, cât și realizările care l-au adus în atenția publicului. Patric Hanganu a vorbit în primul rând despre relația specială pe care o are cu fanii săi, comunitatea care îl susține de ani de zile.

„Comunitatea mea, cei care mă cunosc de patru, cinci, șase, opt, zece ani, nu mă critică, pentru că ei mă cunosc foarte bine. Primesc doar susținere, pentru că ei au văzut cum am simțit eu în momentele grele din viața mea”, a declarat el

Întrebat despre presupuse tensiuni cu dirijorul Marcel Ștefăneț, cântărețul a spus că a fost doar o neînțelegere generată de lipsa unui contract clar și a negat că ar avea datorii. „Îl respect și îl admir, este o legendă vie”, a precizat el.

Hanganu a vorbit și despre despărțirea de fosta parteneră și despre fiul lor. „Am plâns pentru că el suferea”, a spus artistul, nemulțumit de programul limitat de vizite impus de autorități, pe care îl consideră „o bătaie de joc”.

Artistul a menționat că, deși dragostea este frumoasă, acum este concentrat pe carieră. „Poate după aceea o să fiu dispus să mă îndrăgostesc din nou”, a adăugat el.

Patric Hanganu a povestit despre începuturile sale modeste, de la munca de hamal și chelner la cântăreț de nunți, dar și despre succesul obținut după participarea la „Românii au Talent” și concertele online din pandemie. El consideră nunțile din Moldova „o carte de vizită” pentru țară și un motor economic important.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Interviul cu Patric Hanganu poate fi urmărit pe canalul de YouTube „Fii cu Zina Bivol”.

#Fii cu Zina Bivol #interviu #Patric Hanganu

Istoricul și fostul ambasador al Republicii Moldova în Federația Rusă, Valeriu Pasat, i-a adresat o solicitare președintei Maia Sandu prin care propune ca străzi din Chișinău și Soroca să poarte numele Eufrosiniei Kersnovskaia, o supraviețuitoare a represiunilor sovietice, care a petrecut 11 ani în lagărele de muncă forțată.

De asemenea, istoricul propune ca desenele realizate de aceasta în timpul detenției să fie expuse în Parlamentul Republicii Moldova.

„Cu regret constat că în Republica Moldova, țara în care Eufrosinia Kersnovskaia a trăit până la deportare și pe care o considera patria sa, se cunosc foarte puține lucruri despre încercările prin care a trecut și despre eroismul ei”, a scris Valeriu Pasat în adresarea publică.

Printre propunerile istoricului se numără acordarea titlului de cetățean de onoare al municipiului Soroca și al raionului Soroca, instalarea unei plăci comemorative și a unui bust în oraș, precum și atribuirea numelui său unor instituții de învățământ din Soroca și Chișinău.

Totodată, Pasat propune instituirea unei burse sau a unui premiu care să-i poarte numele și să fie acordat tinerilor pentru performanțe în educație, cultură, știință sau apărarea drepturilor omului.

Eufrosinia Kersnovskaia s-a născut în 1908, la Odesa. În timpul Războiului Civil, familia sa s-a refugiat pe moșia familiei din satul Țepilova, în apropiere de Soroca. Până la deportare, aceasta a locuit în Basarabia.

Experiențele trăite în timpul represiunilor sovietice au fost consemnate în 12 caiete de memorii, însoțite de aproximativ 700 de desene. Lucrarea sa autobiografică este cunoscută sub titlul „Cât valorează un om”.

Valeriu Pasat susține că a cunoscut-o pe Kersnovskaia cu câteva luni înainte de moartea acesteia, în 1994. În 2006, istoricul a pregătit pentru publicare la Moscova memoriile și desenele sale, iar ulterior a organizat o expoziție a lucrărilor la Parlamentul European.

Potrivit lui Pasat, autoritățile din Comrat și-au exprimat disponibilitatea de a examina propunerea ca una dintre străzile orașului să poarte numele Eufrosiniei Kersnovskaia. În Soroca, însă, demersurile sale anterioare adresate autorităților raionale nu s-au concretizat până în prezent.