Mariupol a devenit orașul cel mai puternic bombardat și cel mai distrus în războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Este cheia campaniei militare a Moscovei în Ucraina. O analiză BBC explică mizele cuceririi acestui oraș. Există patru motive principale pentru care preluarea orașului-port ar fi o victorie strategică pentru Rusia și o lovitură majoră pentru Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

1. Securizarea unui coridor terestru între Crimeea și Donbas

Din punct de vedere geografic, orașul Mariupol ocupă doar o zonă infimă pe hartă, dar acum stă în calea forțelor ruse care au ieșit din peninsula Crimeea.

Acestea se deplasează spre nord-est pentru a încerca să se conecteze cu camarazii lor și cu separatiștii ucraineni din regiunea Donbas, din estul Ucrainei.

Generalul Sir Richard Barrons, fost comandant al Statului Major al trupelor britanice, spune că cucerirea Mariupolului este vitală pentru efortul de război al Rusiei.

„Când rușii vor simți că au încheiat cu succes acea bătălie, vor fi finalizat un pod terestru din Rusia în Crimeea și vor vedea acest lucru ca pe un succes strategic major”, spune el.

Dacă Mariupol ar fi capturat, Rusia ar ajunge, de asemenea, să dețină control deplin asupra a peste 80% din coasta Mării Negre a Ucrainei, întrerupându-i astfel comerțul maritim și izolând-o și mai mult de restul lumii.

Orașul a rezistat timp de mai bine de 3 săptămâni. Dar eșecul de până acum al Rusiei i-a determinat pe comandanții ruși să recurgă la tactici de asediu medievale.

Au lovit Mariupol cu artilerie și rachete, distrugând sau avariind peste 90% din oraș. Au întrerupt, de asemenea, accesul la electricitate, încălzire, apă potabilă, alimente și consumabile medicale, provocând o catastrofă umanitară. Un deputat ucrainean a acuzat Rusia că „încearcă să înfometeze Mariupolul pentru a-l face să se predea”.

2. Sufocarea economiei Ucrainei

Mariupol este un port important din punct de vedere strategic la Marea Azov, parte a Mării Negre.

Cu danele sale adânci, este cel mai mare port din regiunea Mării Azov și găzduiește o mare fabrică de oțel. În vremuri normale, Mariupol este un centru cheie de export pentru oțelul, cărbunele și porumbul Ucrainei, care merg către clienții din Orientul Mijlociu și nu numai.

De opt ani încoace, de la anexarea ilegală a Crimeei de către Moscova, în 2014, orașul a fost prins între forțele ruse din peninsulă și separatiștii pro-Kremlin din republicile separatiste autodeclarate Donețk și Luhansk.

Pierderea orașului Mariupol ar fi o lovitură majoră pentru ceea ce a mai rămas din economia Ucrainei.

3. Oportunitate de propagandă

Mariupol găzduiește o grupare numită Brigada Azov. Aceasta include extremiști de extremă dreapta, inclusiv neonaziști.

Deși formează doar o parte minoră parte din forțele de luptă ale Ucrainei, aceasta a fost un instrument de propagandă util pentru Moscova, oferindu-i un pretext pentru a spune populației Rusiei că tinerii pe care i-a trimis să lupte în Ucraina sunt acolo pentru a „denazifica” Ucraina.

4. Îmbunătățirea semnificativă a moralului trupelor

Cucerirea orașului Mariupol de către Rusia – dacă aceasta e va întâmpla – va fi semnificativă din punct de vedere psihologic pentru ambele părți în acest război.

O victorie a rușilor la Mariupol ar permite Kremlinului să arate populației – prin intermediul mass-media controlate de stat – că Rusia își atinge obiectivele și face progrese.

Pentru Putin, pentru care acest război pare a fi personal, aceasta are o semnificație istorică. El consideră că coasta Mării Negre a Ucrainei aparține „Novorossiei” (Noii Rusii) – ținuturi rusești care datează din imperiul rus din secolul al XVIII-lea.

Putin vrea să reînvie acest concept, inclusiv prin „salvarea rușilor de sub tirania unui guvern prooccidental de la Kiev”, așa cum îl vede el. În prezent, Mariupolul îi împiedică să-și atingă acest scop.

Dar pentru ucraineni, pierderea orașului ar fi o lovitură majoră, nu doar militar și economic, ci și pentru moralul bărbaților și femeilor care luptă pe teren, apărându-și țara. Mariupol ar fi primul oraș important care ar cădea în mâinile rușilor după Herson, un oraș mult mai puțin important din punct de vedere strategic, care nu a fost apărat aproape deloc.

#Mariupol #război Ucraina #Ucraina

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Rusia este pregătită pentru un eventual război cu Europa, deși susține că Moscova nu își dorește un asemenea conflict. „Dacă lucrurile vor merge prea departe, nu vor exista deloc câștigători”, a avertizat liderul de la Kremlin, după discuțiile telefonice cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, transmite adevărul.ro.

În același timp, Putin a avertizat împotriva unor eventuale restricții asupra navigației în Marea Baltică, într-un context de tensiuni tot mai mari legate de războiul din Ucraina.

„În primul rând, suntem pregătiți, dar nu ne dorim un război cu Europa. Iar dacă cineva își dorește acest lucru, atunci să se pregătească. Deocamdată, însă, nu și-au atins obiectivul de a provoca Rusiei o înfrângere strategică”, a declarat Vladimir Putin, citat de publicația britanică The Independent.

Putin a avertizat că o eventuală escaladare a confruntării ar avea consecințe grave pentru toate părțile implicate.

„Dacă lucrurile vor merge prea departe, nu vor exista deloc câștigători. Nimeni să nu uite acest lucru”, a adăugat președintele rus.

Discuții directe cu liderii Finlandei și Norvegiei

Avertismentul lui Putin a venit după o convorbire telefonică purtată marți, 27 octombrie, cu președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre. Discuția, care a durat aproximativ 90 de minute, a fost inițiată de cei doi lideri nordici și a vizat războiul din Ucraina, reluarea negocierilor și perspectivele unui acord de pace.

„Discuția a fost sinceră și consistentă. Suntem țări vecine cu Rusia. Rezultatul acestui război va avea un impact direct asupra securității noastre și a securității europene în ansamblu. Încheierea războiului necesită discuții directe”, a declarat Alexander Stubb.

La rândul său, premierul norvegian a subliniat necesitatea reducerii tensiunilor.

„Războiul implică pierderi umane și materiale enorme. Suferința și distrugerile vor afecta generații întregi. În cadrul convorbirii, am subliniat importanța dezescaladării”, a afirmat Jonas Gahr Støre.

Cei doi lideri au transmis că Finlanda și Norvegia își vor menține sprijinul pentru Ucraina și au insistat asupra necesității reluării negocierilor de pace.

Stubb a precizat că discuția cu Putin a fost purtată în numele celor două state, nu în numele Europei în ansamblu.

Inițiativa nordică a provocat nemulțumiri în Europa

Decizia liderilor Finlandei și Norvegiei de a discuta direct cu Putin a provocat reacții critice în alte capitale europene, în condițiile în care numeroși lideri occidentali au evitat contactele directe cu președintele rus după declanșarea invaziei din Ucraina.

Premierul danez Mette Frederiksen a criticat inițiativa și a pledat pentru o poziție europeană comună.

„Cred că Europa ar trebui să rămână unită, în loc ca fiecare să acționeze pe cont propriu”, a declarat aceasta.

Frederiksen a afirmat, de asemenea, că nu vede semne că Rusia și-ar dori cu adevărat pacea.

Premierul suedez Ulf Kristersson a declarat că alți lideri europeni nu fuseseră informați despre convorbire. Acesta și-a exprimat scepticismul în privința rezultatelor unor asemenea discuții.

Și premierul polonez Donald Tusk le-ar fi transmis liderilor nordici că astfel de contacte necesită „prudență și vigilență absolute”.

În schimb, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a salutat inițiativa, confirmând că discuția fusese coordonată cu Kievul.

„Salutăm un asemenea sprijin activ pentru eforturile noastre diplomatice și pentru procesul de pace”, a transmis oficialul ucrainean.

Putin avertizează asupra situației din Marea Baltică

În cadrul declarațiilor sale, președintele rus a abordat și problema securității navigației în Marea Baltică, afirmând că Moscova nu dorește ca regiunea să ajungă într-o situație similară celei din Strâmtoarea Ormuz.

Putin a avertizat că eventualele restricții asupra navigației și comunicațiilor ar putea provoca o escaladare a tensiunilor.

„Vrea cineva să se ajungă în Marea Baltică la aceeași situație ca în Golf sau în Strâmtoarea Ormuz?”, a întrebat liderul rus.

„Nu știu. Noi nu ne dorim acest lucru, dar vom răspunde oricărei provocări”, a adăugat acesta.

Marea Britanie avertizează asupra riscului unui atac până în 2030

În paralel cu avertismentele venite de la Moscova, în Marea Britanie au fost intensificate discuțiile privind pregătirea țării pentru eventualitatea unui conflict militar.

Ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, a avertizat la începutul acestei săptămâni că Regatul Unit trebuie să fie pregătit pentru un posibil război în următorii 1.000 de zile.

Într-un articol publicat pe 24 octombrie în The Telegraph, oficialul britanic a susținut că adversarii țării ar putea fi pregătiți să o atace în 2030. Guvernul britanic le-a recomandat cetățenilor să își facă provizii de alimente conservate și apă îmbuteliată.

Tot joi, Rachel Reeves, fost ministru britanic de Finanțe, a cerut Uniunii Europene să preia controlul asupra activelor rusești înghețate, evaluate la 175 de miliarde de lire sterline, pentru a ajuta Ucraina să se apere împotriva agresiunii ruse.

În prima sa intervenție importantă după plecarea din guvern, parlamentara laburistă a transmis Bruxellesului că „acum este momentul să acționeze”.

Reeves a avertizat că Ucraina se confruntă cu un deficit major de finanțare, în timp ce președintele american Donald Trump încearcă să determine Kievul să ajungă la un acord cu Moscova.

În aceeași zi în care Putin a făcut declarațiile privind un posibil război cu Europa, un atac rusesc a lovit două trenuri oprite într-o gară din orașul ucrainean Dnipro.

Potrivit autorităților ucrainene, o dronă rusească propulsată de un motor cu reacție a lovit garniturile, provocând moartea a cel puțin 13 persoane și rănirea altor zece.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris atacul drept unul „îngrozitor”, precizând că au fost vizate trenuri de călători.