Curs valutar
  • EUR
    20.1574
    0%
  • USD
    18.1762
    0%
  • RUB
    0.2193
    0%
  • RON
    3.7710
    0%
  • UAH
    0.4001
    0%

Toate știrile

14 noiembrie 2026

România, Germania și Franța lansează „Platforma de sprijin pentru Moldova”

22 Mart. 2022, 07:29
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
22 Mart. 2022, 07:29 // Politica //  Realitatea.md

România, Franța și Germania au anunțat luni crearea unei platforme de sprijin pentru Republica Moldova cu scopul de intensifica sprijinul internațional și al Uniunii Europene pentru această țară, confruntată cu un val crescut de refugiați din Ucraina, cu o criză energetică din cauza dependenței de Rusia și dornică să își urmeze parcursul european. Lansarea acestei platformă va fi găzduită de miniștrii de externe ai celor trei țări în cadrul unei Conferințe la Berlin, în perioada următoare

Anunțul a fost făcut de ministrul român al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Externe al UE, la care invitat special este ministrul de externe de la Chișinău, Nicu Popescu.

„Am prezentat împreună cu Annalena Baerbock și Jean-Yves Le Drian proiectul Conferinței de la Berlin din 5 aprilie, pe care Germania, Franța și România o vor co-găzdui cu scopul creării „Platforma de sprijin pentru Moldova” pentru a intensifica sprijinul UE și internațional, inclusiv al țărilor donatoare și instituțiilor financiare internaționale, pentru Republica Moldova”, a scris șeful diplomației române, pe Twitter.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La sosirea la reuniunea CAE, Bogdan Aurescu a amintit că autoritățile române au organizat un centru în partea de nord a României pentru a colecta și transfera asistență umanitară, nu doar în Ucraina, ci și în Republica Moldova.

El a precizat că „sprijinim organizarea pe 5 aprilie la Berlin, împreună cu colegii noștri germani și francezi, a unei conferințe internaționale de sprijin pentru Republica Moldova pentru a crea o „Platformă de susținere a Republicii Moldova” și pentru a stimula mai mult sprijin pentru această țară”.

Conferința, care va fi co-prezidată de miniștrii de externe român, german și francez, va lansa Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova (“Moldova Support Platform”), precum și un apel pentru donații din partea statelor membre UE, G7, a instituțiilor financiare internaționale și a altor state și organizații.

Conferința va crea cinci grupuri de lucru în domenii unde Republica Moldova are nevoie de sprijin: refugiați, energie, financiar/economie, managementul frontierelor, anticorupție.

În marja reuniunii CAE a avut loc o discuție a miniștrilor europeni de externe cu ministrul de externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu. Discuția are loc în urma propunerii României, într-un moment marcat de impactul deosebit de puternic al crizei din Ucraina asupra economiei și cetățenilor din Republica Moldova.

Discuția s-a concentrat pe o mai bună înțelegere la nivel UE a nevoilor și provocărilor cu care se confruntă Republica Moldova în contextul invaziei ruse în Ucraina, reafirmarea aprecierii și sprijinului UE pentru eforturile Chișinăului de găzduire a refugiaților din Ucraina, precum și discutarea sprijinului suplimentar concret al UE pentru consolidarea rezilienței Republicii Moldova.

În acest context, ministrul de externe român a evidențiat demersurile active ale României de sprijinire a Republicii Moldova, în linie cu măsurile în sprijinul autorităților din Republica Moldova, propuse în scrisoarea comună transmisă recent împreună cu ministrul de externe austriac, Alexander Schallenberg, către Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell și către comisarul european pentru extindere și politica de vecinătate, Olivér Várhelyi.

Ministrul român de externe a reiterat sprijinul pentru perspectiva europeană a R. Moldova, subliniind că cererea de aderare a acestui stat la UE reprezintă un prim pas dintr-un proces laborios, și va exprima convingerea că demersul va reprezenta un stimulent suplimentar pentru R. Moldova în continuarea reformelor.

Realitatea Live

13 Nov. 2026, 22:35
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
13 Nov. 2026, 22:35 // Slider //  Ana Panaguța

Iranul discută tot mai intens posibilitatea de a-și schimba doctrina nucleară și de a se retrage din Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP), acordul internațional care urmărește împiedicarea răspândirii armelor atomice. Unii parlamentari iranieni susțin că țara ar trebui să își dezvolte propriile arme nucleare pentru a se apăra de Statele Unite și Israel. Alți oficiali avertizează însă că o asemenea decizie ar putea provoca noi conflicte, relatează antena3.ro.

Deși rezultatul alegerilor parlamentare din SUA pare să fi redus, cel puțin pentru moment, riscul unui nou atac de amploare al americanilor și israelienilor asupra Iranului, programul nuclear al Teheranului continuă să provoace dispute.

Statele Unite și Israelul au făcut din împiedicarea Iranului de a dezvolta arme nucleare unul dintre principalele obiective ale războiului împotriva acestei țări.

În Iran, această situație a reaprins discuțiile despre necesitatea schimbării strategiei nucleare a țării.

Kamran Ghazanfari, membru al Parlamentului iranian, a declarat vineri pentru Euronews că dezvoltarea armelor nucleare este mult mai importantă pentru Iran decât combaterea a ceea ce el numește „propaganda americană și israeliană împotriva Republicii Islamice”.

„Când America și regimul sionist ne-au amenințat în repetate rânduri cu folosirea armelor nucleare, nu putem rămâne indiferenți, pentru că este o amenințare care vizează întregul popor iranian și însăși existența noastră”, a declarat parlamentarul.

Acesta susține că Iranul trebuie să fie pregătit să răspundă unui eventual atac nuclear și că nu se poate baza pe presupunerea că adversarii săi nu vor folosi asemenea arme.

Un parlamentar iranian cere dezvoltarea armelor nucleare: „Trebuie să creăm o putere de descurajare”

Ghazanfari a cerut conducerii Iranului să reanalizeze doctrina nucleară a țării, astfel încât Statele Unite și Israelul să știe că un eventual atac nuclear ar putea primi un răspuns similar.

„Trebuie să revizuim doctrina nucleară a Republicii Islamice, astfel încât inamicul să știe că, dacă încearcă un atac nuclear împotriva Iranului, se va confrunta cu un răspuns pe măsură”, a afirmat acesta.

Parlamentarul a invocat faptul că, de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare au evitat să le folosească unele împotriva celorlalte, de teama unui atac de represalii.

În opinia sa, Iranul ar trebui să își dezvolte o capacitate asemănătoare de descurajare nucleară. Ghazanfari consideră că lipsa submarinelor nucleare sau a bombardierelor capabile să transporte asemenea arme nu ar reprezenta un obstacol decisiv, deoarece focoasele nucleare ar putea fi transportate și cu rachete.

Nu toți politicienii iranieni sunt însă de acord cu această abordare.

Heshmatollah Falahatpisheh, fost parlamentar iranian, a declarat pentru Euronews că simpla deținere a câtorva focoase nucleare nu ar garanta securitatea Iranului.

„Descurajarea nucleară are trei componente: deținerea unei bombe atomice, un echilibru nuclear de descurajare și capacitatea de a aplica lovitura finală. Cei care cred că descurajarea nucleară poate fi creată doar prin deținerea unei bombe atomice se înșală”, a explicat acesta.

Fostul parlamentar a precizat că nu știe dacă Iranul deține sau nu arme nucleare. Din informațiile pe care le avea, programul nuclear iranian era unul pașnic, iar eventualele sale dimensiuni militare fuseseră abordate în cadrul acordului nuclear din 2015, cunoscut sub numele de JCPOA, pentru ca dosarul Iranului să fie scos de sub incidența Capitolului VII al Cartei ONU.

Falahatpisheh consideră că strategia militară a Iranului se bazează în continuare pe arme convenționale și că aceasta s-a dovedit destul de eficientă.

El a comentat și declarațiile secretarului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, care afirmase că Iranul „are anumite lucruri”. Fostul parlamentar spune că este puțin probabil ca oficialul să se fi referit la o bombă atomică.

Ghazanfari interpretează însă declarația diferit și consideră că Rezaei a făcut aluzie la o „armă specială”, nu la una obișnuită.

Iranul discută retragerea din Tratatul de Neproliferare Nucleară

În paralel cu dezbaterea despre dezvoltarea armelor atomice, mai mulți parlamentari iranieni încearcă să obțină retragerea oficială a țării din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Acordul internațional are ca scop împiedicarea răspândirii armelor nucleare și a tehnologiilor folosite pentru fabricarea lor.

Kamran Ghazanfari susține că schimbarea doctrinei nucleare a Iranului s-ar fi produs deja în practică, iar parlamentarii încearcă acum să obțină și modificarea poziției oficiale a țării.

„În Parlament urmărim și retragerea din TNP. Anul trecut, unii membri ai conducerii Parlamentului au blocat acest demers, dar deputații continuă să facă presiuni pentru ca proiectul să ajungă în plen”, a declarat Ghazanfari.

Fostul parlamentar Heshmatollah Falahatpisheh avertizează însă că ieșirea din tratat ar putea pregăti terenul pentru noi războaie împotriva Iranului.

„Discuția despre retragerea Iranului din TNP nu servește intereselor naționale ale Iranului, deoarece ieșirea din tratat echivalează cu ascunderea unei părți a programului nuclear iranian”, a declarat acesta pentru Euronews.

Potrivit fostului parlamentar, relația Iranului cu tratatul este deja grav afectată, iar decizia privind continuarea participării depinde în mare măsură de evoluția relațiilor dintre Teheran și Washington.

Falahatpisheh a mai spus că proiectul parlamentarilor privind retragerea în procedură de maximă urgență nu a primit aprobarea Consiliului Suprem de Securitate Națională. În caz contrar, acesta ar fi fost deja discutat în plenul Parlamentului.

Dezbaterea s-a extins și la alte instituții importante ale statului iranian.

Joi, Adunarea Experților, organismul responsabil cu supravegherea activității conducerii supreme a Iranului, a cerut analizarea posibilității retragerii din Tratatul de Neproliferare Nucleară.

Într-un comunicat, instituția a susținut că examinarea acestei opțiuni, revizuirea doctrinei de apărare și dezvoltarea capacităților de descurajare au devenit o necesitate inevitabilă și o cerere la nivel național.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!