Israelul și Libanul au convenit asupra unei liste de patru țări care ar putea participa la verificarea dezarmării Hezbollah. Marea Britanie, Italia, Elveția și Indonezia ar putea trimite personal sau militari în Liban pentru a supraveghea și a participa la inspecții, transmite mediafax.ro.

Lista a fost stabilită în urma negocierilor dintre Israel și Liban, organizate săptămâna trecută la Roma și mediate de Statele Unite. Discuțiile sunt însă într-un stadiu incipient, iar includerea celor patru țări pe listă nu înseamnă că acestea au decis deja să trimită trupe.

Marea Britanie, Italia și Elveția sunt cele trei țări europene aflate pe listă, iar cea de-a patra este Indonezia, potrivit The Jerusalem Post.

Ce ar urma să facă militarii străini în Liban

Planul discutat de Israel și Liban prevede verificarea dezarmării Hezbollah cu ajutorul unor țări străine. Țările care vor participa ar putea contribui la stabilirea modului în care va funcționa această misiune, prin personal pentru supravegherea procesului sau militari care să observe ori să participe la inspecții.

Statele Unite ar urma să decidă care dintre cele patru țări vor participa efectiv la misiune.

Planul face parte din acordul negociat cu ajutorul Washingtonului la sfârșitul lunii iunie. Înțelegerea leagă retragerea treptată a trupelor israeliene din Liban de dezarmarea Hezbollah și de verificarea acestui proces de către o terță parte.

Hezbollah, gruparea armată libaneză susținută de Iran, nu face parte din acest acord și se opune dezarmării.

Israelul cere să fie verificate și locuințele private

Una dintre cele mai dificile probleme este modul în care vor fi făcute inspecțiile în sudul Libanului.

Potrivit sursei citate, satele din sudul Libanului vor fi inspectate și verificate de militarii implicați în misiune pentru a se asigura că sunt libere de arme.

Israelul vrea ca verificările să poată fi făcute inclusiv în locuințe private. Armata libaneză se opune însă unei asemenea proceduri fără autorizații, de teama tensiunilor care ar putea apărea în comunitățile din sudul țării și în relația cu Hezbollah. Pentru verificarea fiecărei locuințe ar fi necesar un mandat.

De asemenea, rămân de stabilit libertatea de mișcare a militarilor străini, cine va putea efectua perchezițiile și în baza cărui mandat va funcționa întreaga misiune.

Israelul condiționează retragerea de dezarmarea Hezbollah

Armata israeliană controlează în prezent o zonă de securitate care se întinde aproximativ 10 kilometri în interiorul sudului Libanului. Israelul susține că nu își va retrage soldații până când Hezbollah nu va fi dezarmat și nu vor exista garanții că armele grupării au fost eliminate.

Cel mai probabil, eventualele trupe străine ar urma să intre în Liban la invitația oficială a guvernului de la Beirut, în baza unui mecanism acceptat și de Israel.

Coordonarea misiunii nu a fost încă stabilită. Statele Unite și Israelul nu vor implicarea ONU, în timp ce unele state europene ar putea avea rezerve față de plasarea mecanismului sub autoritatea Consiliului pentru Pace al lui Donald Trump, care funcționează diferit de ONU, fiind o structură în care președintele american are un rol central în luarea deciziilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#dezarmare Hezbollah #Israel #LIBAN

Ștefan Botnar, fost consilier al Alei Nemerenco la Ministerul Sănătății, respinge afirmațiile făcute de fosta ministră într-o postare despre angajarea tinerilor în instituțiile publice. Deși Nemerenco nu i-a menționat numele, Botnar spune că se consideră vizat și susține că nu a ajuns în funcție la recomandarea unui partid.

„Resping categoric afirmațiile potrivit cărora aș fi ajuns în funcția de consilier în baza unei recomandări de partid sau că activitatea mea ar fi fost determinată de apartenența politică”, a scris Botnar.

Acesta afirmă că nu a fost membru al niciunui partid politic și că avea experiență în administrația publică înainte de a ajunge consilier la Ministerul Sănătății. Potrivit lui, a avut trei mandate consecutive de consilier și a participat la stagii de formare la Bruxelles în domeniul administrației publice.

Botnar mai spune că, în perioada pandemiei, a fost implicat în gestionarea crizei sanitare, activând într-un spital de campanie din afara Republicii Moldova.

„Nu contest dreptul nimănui de a avea o opinie asupra activității mele. Contest însă afirmațiile care prezintă în mod denaturat parcursul meu profesional și încearcă să îl reducă la presupuse relații politice sau recomandări de partid.De asemenea, nu voi răspunde atacurilor la persoană prin alte atacuri la persoană. Cred că funcțiile publice trebuie evaluate prin prisma competenței, a rezultatelor și a responsabilității asumate, nu prin insinuări, etichete sau interpretări personale.Dacă există critici cu privire la activitatea mea, sunt deschis ca acestea să fie discutate pe baza faptelor, documentelor și rezultatelor concrete. În schimb, nu consider corect ca un parcurs profesional construit de-a lungul anilor să fie rescris prin afirmații care nu corespund realității.Nu intenționez să intru într-un schimb de replici personal. Îmi asum în continuare ceea ce am făcut, funcțiile pe care le-am exercitat și deciziile profesionale pe care le-am luat”, a menționat Botnar.

Reacția lui vine după ce fost ministră a comentat cazul Selinei Cojocari, o tânără despre care o investigație a relatat că ar fi fost angajată simultan în trei instituții publice, fără să aibă diplomă de studii superioare. În acest context, fosta ministră a povestit despre propria experiență privind angajarea unui tânăr consilier în perioada în care conducea Ministerul Sănătății.

Nemerenco, fără să dezvăluie identitatea tânărului, a afirmat că acesta i-ar fi fost recomandat de partid încă din 2019, iar în 2021 numele lui ar fi reapărut în discuțiile privind formarea echipei ministeriale. Aceasta a precizat că pentru funcția de consilier nu era necesară organizarea unui concurs și că persoana angajată avea studiile necesare.

Nemerenco a recunoscut însă că, în perioada pandemiei, tânărul nu avea experiența necesară pentru a o consilia în domeniul politicilor și strategiilor. În schimb, acesta ar fi primit diverse sarcini concrete.

Potrivit fostei ministre, relația profesională s-ar fi deteriorat după numirea unei alte funcționare în funcția de șefă a cabinetului. Nemerenco susține că tânărul consilier ar fi așteptat să fie promovat, iar după ce acest lucru nu s-a întâmplat și-ar fi dat demisia.

Fosta ministră a mai afirmat că, după plecarea din minister, fostul consilier ar fi încercat să revină în instituție, însă solicitarea sa a fost respinsă. Ulterior, acesta ar fi desfășurat, potrivit Alei Nemerenco, o campanie de denigrare împotriva sa, inclusiv prin declarații publice și solicitări de informații adresate ministerului.