Noul Cod Electoral prevede că alegerile pot fi organizate timp de două zile consecutiv, iar această prevedere ar putea fi aplicată chiar la alegerile locale generale din toamna acestui an, dacă va exista o situație excepțională. O spune vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale, Pavel Postica, potrivit căruia, dacă va fi cazul, autoritatea electorală va lua o astfel de decizie cu 25 de zile înainte de ziua scrutinului, notează ipn.md.

Noul Cod Electoral prevede posibilitatea desfășurării alegerilor timp de 2 zile consecutiv (sâmbătă și duminică) în anumite secții de votare. Potrivit legii, o astfel de decizie este luată de către Comisia Electorală Centrală având la bază motive obiective (pandemii, situații excepționale, asigurarea dreptului la vot în condiții neordinare etc.).

„Acum nu avem semnale de acest fel. Termenul pe care-l avem este 25 de zile până la ziua alegerilor, iar criteriile trebuie să fie obiective. Adică trebuie să fie ceva excepțional care să determine examinarea oportunității de organizare a alegerilor două zile. Trebuie să se întâmple ceva excepțional, o stare de urgență, o stare excepțională, dar doar pe teritoriul unei singure localități. O situație excepțională ar fi o alunecare de teren care a afectat o întreagă localitate și a determinat transferarea secției de vot la câțiva kilometri distanță. În Republica Moldova au mai fost astfel de situații, dar nu în perioada electorală”, a spus Pavel Postica.

Potrivit vicepreședintelui CEC, autoritatea electorală a organizat deja cu succes scrutine în perioada stării de urgență. Pavel Postica dă asigurări că starea de urgență instituită de Parlament la 31 iulie nu va afecta buna desfășurare a alegerilor locale.

„În legea privind instituirea stării de urgență, de asediu sau de război, este specificat că dacă Parlamentul consideră necesar și judicios ca alegerile să fie organizate în acest interval de timp, chiar dacă e stare de urgență, ele pot fi organizate. Noi avem deja experiență de organizare a scrutinelor în perioada stării de urgență. Noi am organizat scrutine și în situație pandemică, am oferit echipamente de protecție funcționarilor electorali, alegătorilor. Sunt sigur că vom putea gestiona situația în actuala stare de urgență, pentru că ea e determinată acum de alți factori, de războiul din Ucraina, care sperăm să nu ajungă și la noi”, a mai spus vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale.

Alegerile locale generale vor fi organizate la data de 5 noiembrie. În timpul scrutinului vor fi aleși 898 de primari și 11 058 de consilieri locali.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#alegeri #Pavel Postica #politica #primari #stare de urgenta

Președintele rus Vladimir Putin le-a prezentat joi, 12 noiembrie, emisarilor Casei Albe, Jared Kushner şi Steve Witkoff, viziunea Rusiei asupra securităţii indivizibile în Europa. Consilierul Kremlinului pentru afaceri internaționale, Iuri Ușakov, a declarat că este „evident” că actualul sistem de securitate „nu funcționează”, adăugând că Rusia „speră” că și europenii vor sprijini eforturile pentru o nouă ordine de securitate, transmite antena3.ro.

Jared Kushner şi Steve Witkoff au călătorit joi în Rusia, unde s-au întâlnit la Kremlin cu Vladimir Putin. Discuția a avut loc după reluarea negocierilor Rusia, Ucraina şi SUA la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite. La finalul întâlnirii de la Moscova, emisarii lui Donald Trump au călătorit la Dublin, unde se vor întâlni cu Vladimir Zelenski, care participă la un summit al liderilor europeni.

Iuri Ușakov a dat detalii despre discuția dintre liderul rus și cei doi americani.

„Este evident că actualul sistem european de securitate nu funcţionează. Şi sperăm ca reprezentanţii ţărilor europene să sprijine, la rândul lor, eforturile de a conveni asupra parametrilor unei noi arhitecturi de securitate şi pace, unice şi indivizibile”, a declarat consilierul Kremlinului pentru afaceri internaţionale, Iuri Uşakov, într-o declaraţie de presă după întâlnirea lui Putin cu emisarii americani.

Moscova are idei noi

Uşakov a adăugat că Putin şi-a prezentat deja propunerile în acest sens în anul 2021, când a cerut NATO să se retragă la graniţele din 1997.

În acelaşi timp, a adăugat el, Moscova are acum idei noi, bazate pe „lecţiile” pe care le-a desprins din situaţia actuală, în care Occidentul caută înfrângerea strategică a Rusiei, potrivit lui.

Totodată, consilierul Kremlinului s-a referit la demersurile întreprinse de europeni pentru a se alătura negocierilor privind Ucraina, dar a subliniat că aceştia trebuie să decidă „dacă doresc pacea sau continuarea războiului”. „Până acum, acţiunile lor indică cea de-a doua variantă”, a afirmat el.

Cu toate acestea, Uşakov a calificat negocierile tripartite de la Abu Dhabi drept „constructive” şi „productive” şi a asigurat că ele vor continua.

„Witkoff şi Kushner şi-au expus opiniile cu privire la întâlnirile tripartite care au avut loc la Abu Dhabi în zilele de 10 şi 11 noiembrie. Atât noi, cât şi partea americană suntem de acord că aceste discuţii au avut un caracter constructiv şi productiv”, a reiterat consilierul prezidenţial.

Rusia a acuzat Occidentul în decembrie 2021 că îşi garantează securitatea pe seama altor ţări şi a cerut ca NATO să se retragă din Europa de Est, să renunţe la includerea Ucrainei şi Georgiei în Alianţa Nord-Atlantică şi să iniţieze negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil.

Refuzul Occidentului de a accepta aceste condiţii, pe care le-a calificat drept un ultimatum din partea Rusiei, a fost folosit de Moscova ca pretext pentru declanşarea războiului în Ucraina, notează EFE.

Avertismentul lui Zelenski

Volodimir Zelenski i-a avertizat pe europeni, joi, la Dublin, unde se află și Nicușor Dan, să fie deosebit de atenți la discuțiile care au loc între Moscova și Washington despre o eventuală nouă arhitectură de securitate în Europa.

Preşedintele ucrainean a spus că negocierile nu vizează doar garanții de securitate pentru Ucraina.

„Europa trebuie să fie cu adevărat atentă atunci când americanii şi ruşii abordează acest subiect: nu este vorba doar despre garanţii de securitate pentru Ucraina. În realitate, este mai degrabă vorba despre un fel de nou cadru de securitate între Europa şi Rusia. (…) Aşteptăm mai multe detalii, iar Europa trebuie să fie foarte atentă la aceasta”, a insistat Volodimir Zelenski.

Europenii sunt îngrijoraţi de obiectivele stabilite, între altele, de SUA: să se ajungă la un nou cadru de securitate în Europa.

„Nu este nevoie să reinventăm roata. Europa avea o arhitectură de securitate europeană funcţională, care a fost mai întâi subminată treptat, iar în final a fost distrusă de invazia Rusiei în Ucraina”, a afirmat preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, joi, la Dublin.