Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a eliberat acordul pentru pornirea urmării penale și efectuarea percheziției în privința judecătoarei Olesea Țurcan de la Judecătoria Chișinău și totodată a aprobat cererea de demisie a magistratului Ghenadie Pavliuc. Cele două subiecte au fost dezbătute și aprobate la ședința de astăzi, 25 martie a CSM.

Potrivit informațiilor, pe numele judecătoarei, Olesea Țurcanu, ar fi depuse la Procuratura Generală două sesizări, una dintre care este a deputatului PAS Dumitru Alaiba. Aceasta este cunoscută în spațiul public ca „judecătoarea lui Veaceslav Platon”, deoarece ar fi luat mai multe decizii favorabile în privința controversatului om de afaceri, acum fugar. Una dintre aceste decizii este în dosarul companiei de asigurări „Moldasig”, prin intermediul căreia, Platon ar fi reușit să-și realizeze planul „de atac raider” asupra întreprinderii.

Acest lucru a fost confirmat în luna februarie 2021 și de Inspecția Judiciară din cadrul CSM, care a constatat că judecătoarea Olesea Țurcan a comis abateri disciplinare în dosarul „Moldasig”.

Un aport la inițierea urmăririi penale pe numele magistratei și-ar fi adus și deputatul PAS, Dumitru Alaiba, care la 19 noiembrie 2020 a sesizat CSM despre pretinsele încălcări admise de Țurcan într-un alt dosar pe care-l gestiona, unde la fel era implicat ca parte a procesului – Platon. Este vorba de dosarul unei companii afiliate lui Platon și Comisia Națională a Pieței Financiare. În urma deciziei magistratei, Judecătoria Chișinău a dispus suspendarea executării mai multor hotărâri ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare cu privire la unele măsuri față de acționarii „Moldasig”, cu înlăturarea de la executarea atribuțiilor funcționale a administratorului și consiliului societății, instituind administrarea provizorie de către două companii de audit.

Referitor la demisia lui Pavliuc, magistratul spunea la începutul săptămânii că, procurorul general interimar, Dumitru Robu, ar urma să vină la CSM cu solicitarea de ai permite să inițieze proceduri procesuale în privința sa. Ghenadie Pavliuc afirma că, acest lucru ar fi o răzbunare a președintelui CSM, Dorel Musteață, în privința sa, pentru unele decizii anterioare ale lui luate în raport cu Musteață.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSM #Ghenadie Pavliuc #Olesea Țurcan

Kaja Kallas, șefa diplomației europene, susține că Uniunea Europeană ar trebui să interzică comerțul cu așezările israeliene din Cisiordania.

O interdicție la nivelul UE privind comerțul cu așezările israeliene ilegale ar reprezenta o „poziție de principiu” pe care ar trebui să o adopte Uniunea, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației UE, comparând așezările ilegale din Cisiordania cu ocupația Crimeei de către Rusia, potrivit POLITICO, relatează Mediafax.

„Dacă luăm exemplul ocupării Crimeei, atunci a fost foarte clar: este ilegal, nu recunoaștem acest lucru, ceea ce înseamnă că oprim comerțul cu orice produse provenite din Crimeea”, a declarat Kallas într-un interviu acordat ziarului Irish Times și publicat vineri.

„Ar trebui să avem aceeași poziție de principiu, știm că este ilegal, toată lumea este de acord, așa că ar trebui să încetăm comerțul cu teritoriile ocupate”, a adăugat șefa diplomației europene.

Misiunea Israelului pe lângă UE și NATO a calificat aceste declarații drept „extrem de regretabile”.

„Mai ales astăzi, în ajunul Anului Nou evreiesc, este greu de crezut că [ea] ar face o paralelă directă între Zidul de Vest și Cartierul Evreiesc din Ierusalim și situația din Crimeea, indiferent de viziunea sa personală asupra lumii”, a declarat misiunea Israelului.

Kallas susține de mult timp sancțiunile comerciale

Kaja Kallas a susținut, timp de mai mult timp, eforturile statelor membre de a exercita presiuni asupra Comisiei Europene pentru interzicerea comerțului cu teritoriile ocupate ilegal de Israel.

Subiectul a devenit unul dintre punctele de dispută dintre Kallas și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în condițiile în care statele membre au poziții diferite asupra sancțiunilor împotriva Israelului.

Până acum, poziția fermă a Kajei Kallas nu a reușit să determine Comisia Europeană să propună o astfel de interdicție. În luna iulie, doar o minoritate dintre miniștrii de Externe ai UE au cerut Comisiei să propună măsuri pe care statele membre să le supună la vot.

Mai multe țări, printre care Olanda, Belgia și Suedia, au susținut restricții la nivelul întregului bloc. Republica Cehă a spus că se va opune oricăror noi sancțiuni, iar asta a împiedicat obținerea unanimității între statele membre.

Marți, opt țări din UE, printre care Franța, Spania și Irlanda, s-au alăturat Regatului Unit și Canadei pentru a impune sancțiuni comerciale asupra așezărilor israeliene.

„Toate statele membre ale UE sunt de acord că așezările israeliene din Cisiordania sunt ilegale în conformitate cu dreptul internațional”, a declarat Kallas după anunț.