Opoziția PCRM-PSRM spune că, cel mai probabil, nu va susține proiectul de modificare a Constituției privind excluderea imunității parlamentare a deputaților. Socialistul Grigore Novac spune că, prin excluderea imunității, s-ar comite diverse abuzuri în raport cu deputații opoziției. De cealaltă parte, reprezentanții guvernării spun că excluderea imunității deputaților pentru acte de corupție, ar facilita curățarea clasei politice de parlamentari certați cu legea.

Potrivit proiectului inițiat de deputații PAS, aleșii poporului ar putea fi lipsiți de imunitate și reținuți fără încuviințarea Parlamentului, la comiterea actelor de corupție sau a altor ilegalități.

„Curtea Constituțională a dat aviz pozitiv proiectului ce vizează anularea imunității deputaților și el va intra în procedură legislativă. Proiectul prevede că, în cazul în care deputatul încalcă legea, să nu mai fie necesar de fiecare dată Procurorul General să vină și să ceară ridicarea imunității lui. Este vorba despre acte de corupție și alte acțiuni ilegale. Pentru că dacă există o majoritate parlamentară și unul dintre deputați alunecă cu mintea și încalcă legea, majoritatea respectivă îi poate asigura protecția. În astfel de cazuri, procurorul să poată să-l ia direct de acasă, să nu mai vină la Parlament pentru a cere ridicarea imunității lui”, a spus deputatul PAS, Lilian Carp, în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, scrie agenția de presă IPN.

De cealaltă parte, deputații opoziției spun că modificarea Legii Supreme ar fi inoportună, întrucât de fiecare dată când Procurorul General a cerut ridicarea imunității deputaților, plenul a susținut acest demers.

„Lipsirea de imunitate poate genera abuzuri din partea oponenților politici sau structurilor de forță. Dacă venirea unui deputat la Parlament nu este convenabilă cuiva, lui i se poate înscena o reținere pe loc drept, cu scopul de a nu-i permite să ajungă în plen, să nu fie suficient un vot sau să nu poată prezenta un proiect. Nu îmi amintesc cazuri în Republica Moldova când Procurorul General ar fi cerut ridicarea imunității unui deputat și Parlamentul n-a votat. Nu vedem motive să fie aprobat acest proiect, pentru că practica arată că de câte ori s-a cerut ridicarea imunității, acest lucru s-a întâmplat”, a spus deputatul Blocului PCRM-PSRM, Grigore Novac.

Proiectele de modificare a Constituției Republicii Moldova pot fi aprobate de Parlament cu votul a două treimi dintre deputați, iar majoritatea parlamentară PAS are 63 de mandate. În prezent, Legea Supremă a țării prevede expres că deputatul nu poate fi reținut, arestat, percheziționat, cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviințarea Parlamentului, după audierea sa. Parlamentul Republicii Moldova este constituit din 101 deputați.

#BCS #imunitate parlamentară #PCRM #PSRM

Prețurile carburanților au crescut puternic în mai multe țări europene, însă diferențele dintre state sunt uriașe. În timp ce în unele țări un litru de benzină costă mai puțin de 1,5 euro, în altele prețul trece de 2,5 euro, potrivit unei analize publicate de Blick, pe baza datelor Touring Club Suisse (TCS).

Cea mai ieftină benzină dintre cele 19 țări analizate se găsește în Kosovo, unde un litru de benzină 95 costă aproximativ 1,39 euro, iar motorina – circa 1,59 euro. Croația urmează cu aproximativ 1,68 euro pentru benzină și 1,80 euro pentru motorină. Suedia este o altă surpriză, cu un preț de aproximativ 1,54 euro pentru benzină și 1,92 euro pentru motorină.

În România prețurile sunt mai mici decât în multe dintre statele din vestul Europei. Datele TCS indică aproximativ 1,82 euro pentru un litru de benzină și 1,92 euro pentru motorină.

La polul opus se află Danemarca, unde benzina costă aproximativ 2,55 euro litrul, iar motorina ajunge la 2,65 euro. În Olanda, prețurile sunt de circa 2,49 euro pentru benzină și 2,47 euro pentru motorină. Germania are un preț de aproximativ 2,31 euro pentru benzină și 2,33 euro pentru motorină.

Franța și Elveția se numără, de asemenea, printre țările cu prețuri ridicate. Potrivit datelor TCS, benzina ajunge în Franța la aproximativ 2,05 euro, iar motorina la circa 2,17 euro. În Elveția, benzina costă aproximativ 2,28 euro, iar motorina ajunge la circa 2,62 euro litrul.

În cazul Spaniei, un litru de benzină costă aproximativ 1,68 euro, iar motorina – 1,78 euro. Analiza Blick arată că diferențele dintre țări sunt influențate inclusiv de politica fiscală, Spania aplicând reduceri fiscale pentru carburanți.

Astfel, între Kosovo, unde benzina costă aproximativ 1,39 euro litrul, și Danemarca, unde ajunge la 2,55 euro, diferența este de peste 1,1 euro pentru fiecare litru. La un rezervor de 50 de litri, diferența poate ajunge la aproape 60 de euro.

În acest clasament nu se regăsește și Republica Moldova, însă prețurile de la noi pot fi puse în oglindă cu cele europene. Pentru 23 septembrie, ANRE a stabilit un preț maxim de 34,04 lei pentru un litru de benzină A95 ( 1,69 euro) și de 36,63 lei pentru un litru de motorină (1,82 euro), ceea ce plasează Moldova printre țările europene cu prețuri mai ridicate la carburanți, dar nu în zona celor mai scumpe piețe din Europa.