Ministerul Educației și Cercetării (MEC) s-a autosesizat în legătură cu aprobarea de către Adunarea Populară a Găgăuziei a așa-numitei „Legi a Educației”. „Actul normativ local în domeniul educației, adoptat în cadrul ședinței din 3 noiembrie 2025, încalcă grav prevederile legislației naționale privind competențele autorităților publice. Potrivit art. 39 din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014, Ministerul Educației și Cercetării este singura autoritate publică investită cu competența legală de a defini, elabora și aproba standardele educaționale de stat”, scrie într-un comunicat emis presei.

„Doar Ministerul Educației și Cercetării este împuternicit juridic să aprobe planul-cadru de învățământ și implicit lista disciplinelor școlare. Curtea Constituțională, prin decizia nr. 21 din 10 decembrie 2013, a menționat că, „pornind de la obligația pozitivă a statului de a asigura dreptul la instruire, autoritățile publice centrale sunt obligate de a aproba planul-cadru de învățământ unic pentru predarea disciplinelor școlare, iar elaborarea listei disciplinelor și a denumirilor acestora este prerogativa autorităților publice centrale”. Prin aceeași decizie nr. 21/2013, Curtea Constituțională a subliniat că „promovarea politicii lingvistice de stat ține de competența Ministerului Educației”, mai scrie în comunicatul MEC.

Prin urmare, autonomia teritorială nu poate substitui competențele autorităților centrale și nici nu poate institui standarde proprii în domeniul educației, în afara cadrului normativ național. La fel, autoritățile locale nu pot adopta reglementări care să modifice statutul limbii de educație sau să impună discipline ce contravin planurilor-cadru naționale.

„Deși susținem inițiativele de învățare a limbii găgăuze și a poporului găgăuz, aceste proiecte nu pot fi promovate în detrimentul dreptului la studierea limbii materne (române, bulgare sau ucrainene) și nici nu trebuie să aducă atingere principiului egalității de acces la educație pentru toți copiii, indiferent de etnie. Mai mult, nota explicativă a proiectului afirmă că așa numită lege este menită să „creeze o bază juridică pentru restabilirea obiectivității științifice în procesul de predare a istoriei Găgăuziei și a poporului găgăuz, precum și a „Istoriei românilor și a istoriei universale” în instituțiile de învățământ general din Găgăuzia”, ceea ce reprezintă o ingerință directă asupra disciplinei „Istoria românilor și universală” prevăzută de curricula națională și contravine principiilor unității spațiului educațional al Republicii Moldova. Fără a nega prevederile legislației privind statutul special al Găgăuziei care permit Adunării Populare să adopte legi, subliniem că această competență nu prevalează asupra legislației naționale și trebuie exercitată cu respectarea ierarhiei actelor normative. Așa-numita „Lege a Educației” a fost adoptată fără consultarea prealabilă a Ministerului Educației și Cercetării, ceea ce încalcă principiile fundamentale ale procesului legislativ, respectiv transparența decizională, consultarea publică și avizarea de specialitate”, subliniază MEC.

MECurmează să analizeze în detaliu conținutul actului adoptat raportat la prevederile cadrului legal național și va solicita Adunării Populare a Găgăuziei anularea legii menționate.

Anterior, în anul 2016, Adunarea Populară a Găgăuziei a emis o altă lege cu obiect de reglementare în domeniul educației. La cererea de chemare în judecată depusă de către Minister, prin decizia Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție din 12 septembrie 2018, a fost anulată Hotărârea Adunării Populare a Găgăuziei nr. 474-XXXII/V din 28 aprilie 2016, prin care a fost aprobată Legea învățământului UTA Găgăuzia nr. 68-XXXII/V din 28 aprilie 2016, ca ilegală în fond, fiind emisă contrar prevederilor legii.

#Gagauzia #MEC

Republica Moldova ar trebui să-și revizuiască politica în domeniul asigurărilor sociale, în condițiile în care presiunea asupra bugetului asigurărilor sociale crește de la an la an, a declarat ministrul Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4.

Potrivit ministrului, una dintre principalele probleme este reducerea raportului dintre numărul persoanelor active care achită contribuții sociale și numărul pensionarilor, scrie bani.md.

„Povara pe bugetul asigurărilor sociale de la an la an este în creștere, pe motiv că, pe lângă natalitatea scăzută, descrește contribuția salariaților activi în raport cu o persoană pensionară”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor consideră că evoluțiile demografice impun o regândire a politicilor statului în domeniul asigurărilor sociale.

„Este rezonabil ca noi, ca țară, să ne revedem politica în domeniul asigurărilor sociale, deoarece criteriul demografic, după mine, este unul dintre cele mai importante motive”, a spus Belous.

Printre factorii care exercită presiune asupra sistemului se numără natalitatea redusă, migrația populației și creșterea speranței medii de viață.

Potrivit ministrului, cumularea acestor factori obligă Guvernul să analizeze modul în care este construit actualul sistem de asigurări sociale și să examineze eventuale ajustări ale politicilor din domeniu.

„Sunt mai mulți factori care pun semne de întrebare și creează inclusiv obligația legală a Guvernului de a revedea politica în acest domeniu”, a precizat Victoria Belous.

În prezent, raportul dintre pensionari și angajați este practic unu la unu. Numărul pensionarilor este de circa 600 de mii, iar cel al angajaților puțin peste 600 de mii.