Un raport detaliat realizat de Asociația Promo-LEX dezvăluie condiții inumane în Penitenciarul nr. 13 din Republica Moldova, evidențiind suprapopularea severă, infrastructura depășită și deficiențele semnificative în igienă care afectează sănătatea deținuților.

Potrivit raportului, penitenciarul se confruntă cu o suprapopulare de 98,9%, depășind standardele internaționale. Spațiul destinat inițial pentru 377 de deținuți găzduiește în prezent 750, necesitând astfel o revizuire urgentă a procedurilor de calcul al capacității de detenție și ajustarea infrastructurii.

„Condițiile de detenție și spațiu nu respectă standardele internaționale, iar infrastructura sanitară prezintă deficiențe semnificative. Astfel, 18% din celulele analizate nu îndeplinesc standardul minim de 1 m2 per bloc sanitar. Totodată, 20% din celule nu oferă nivelul adecvat de intimitate în utilizarea WC-urilor, iar băile comune sunt inaccesibile pentru persoanele cu necesități speciale și prezintă riscuri pentru sănătatea deținuților. În băile comune există o prezență semnificativă de mucegai. Deficiențele din blocul sanitar pun în pericol sănătatea și demnitatea deținuților.

Ventilația și iluminarea sunt necorespunzătoare, contribuind la un mediu nesănătos și inconfortabil. Circa 29% din celule au ferestre subdimensionate, care nu îndeplinesc standardele de ventilație adecvată. În celule persistă mirosuri de mucegai și amoniac, ceea ce prezintă riscuri pentru sănătatea deținuților. În 62% din celule perspectiva spre exterior este sever obstrucționată de ziduri sau de alte structuri, iar 4% nu au vizibilitate în exterior.

Iluminarea artificială se rezumă de cele mai multe ori la o singură sursă de lumină, insuficientă pentru celulele ocupate de mai mulți indivizi. Condițiile inadecvate de ventilare și iluminare necesită auditarea ventilației, optimizarea ferestrelor și revizuirea iluminatului artificial, precum și alocarea unui buget pentru îmbunătățiri.

Una dintre concluziile majore ale evaluării este necesitatea unei intervenții imediate pentru a asigura condiții care să respecte demnitatea umană și drepturile fundamentale ale deținuților. Implementarea recomandărilor propuse va necesita acțiuni strategice și alocarea de resurse adecvate din partea autorităților”, se arată în raport.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Dumitru Russu, juristul Promo-LEX și autorul raportului, subliniază cooperarea pozitivă dintre minister și societatea civilă, notând că acest angajament spre transparență și responsabilitate reprezintă un pas semnificativ în gestionarea sistemului penitenciar. Russu subliniază și importanța accesului deținuților la informații esențiale pentru o mai mare transparență și responsabilitate.

#detinuti #Penitenciar 13 #PromoLEX #raport

Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul noii legi privind mass-media, care introduce un Registru al transparenței proprietății și finanțării furnizorilor de servicii media și noi reguli privind concentrările pe piața media, transmite IPN. Registrul va fi gestionat de Ministerul Culturii, iar înscrierea va fi benevolă și nu va condiționa desfășurarea activității mass-media.

Totuși, accesul la mecanismele de sprijin public, inclusiv la Fondul pentru subvenționarea mass-mediei, va fi condiționat de înscrierea în Registru și de respectarea celorlalte cerințe legale. Potrivit sursei citate, proiectul obligă furnizorii de servicii media să asigure transparența proprietății și finanțării și introduce criterii pentru evaluarea concentrărilor pe piața media, inclusiv prin prisma impactului asupra pluralismului și independenței editoriale.

Noua lege interzice cenzura și prevede protecția independenței editoriale. Constrângerea, intimidarea sau presiunile exercitate asupra jurnaliștilor pentru a le influența activitatea vor atrage răspundere în condițiile legii. Sunt prevăzute și măsuri suplimentare pentru protecția jurnaliștilor în timpul conflictelor, protestelor și manifestațiilor.

Cadrul legal este extins și asupra mediului digital. Proiectul definește noțiunea de „platformă online” și stabilește responsabilități pentru conținutul jurnalistic distribuit în acest spațiu. Furnizorii vor trebui, de asemenea, să verifice în continuare conținutul produs cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială.

Documentul introduce noțiunea de „dezinformare” și stabilește reguli privind pluralismul mediatic, responsabilitatea editorială și concentrările pe piața media. Totodată, sunt clarificate atribuțiile Ministerului Culturii, Consiliului Audiovizualului și Consiliului Concurenței.