VIDEO Moldovenii se adresează la CtEDO de 6,5 ori mai des decât media europeană. Suma totală a despăgubirilor

Doar în 2023, Republica Moldova a fost obligată să plătească peste 350.000 de euro despăgubiri pentru nerespectarea drepturilor omului. Anul trecut, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a recepționat 653 de cereri îndreptate împotriva ţării noastre.

Raportat la populație, numărul este foarte mare, statul nostru fiind pe locul 5 conform numărului de adresări la CtEDO, printre cele 46 de state membre ale Consiliului Europei.

Moldovenii se adresează la CtEDO de 6,5 ori mai frecvent decât media europeană, iar Republica Moldova se află și în topul țărilor cu cele mai multe violări ale drepturilor omului, devansând la acest capitol state mult mai mari precum Germania, Marea Britanie sau Olanda. Constatările au fost făcute de către specialiștii Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), care a publicat vineri, 26 ianuarie 2024, o notă analitică la subiect.

„La sfârșitul anului trecut, la CtEDO, existau 1149 de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova, care așteptau să fie examinate. Dintre acestea, 97% au șanse mari de succes, iar această cifră este mai mare decât numărul total de condamnări ale Moldovei din ultimii 26 de ani”, a declarat Daniel GOINIC, Directorul Programului Drepturile Omului din cadrul CRJM, unul dintre autorii cercetării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De la ratificarea CEDO, în 1997, până la 31 decembrie 2023, CtEDO a pronunțat 599 de hotărâri în cauzele privind Republica Moldova. În 516 dintre acestea (86%) a fost constatată cel puțin o violare a drepturilor omului. În această perioadă, statul a fost obligat de CtEDO să plătească despăgubiri în valoare de 22.813.920 de euro, dintre care 365.722 euro în anul 2023.

„Din punct de vedere juridic, printre cele mai importante cauze examinate în 2023 sunt cauzele Stoianoglo, Manole, Filat și Iordăchescu. Toate acestea se referă la modul în care judecătorii și-au făcut treaba”, a declarat Vladislav Gribincea, Directorul Programului Justiție din cadrul CRJM.

Cele 24 de hotărâri de condamnare a Republicii Moldova în 2023 constată 32 de violări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului. Dintre acestea, cele mai multe se referă la dreptul la un proces echitabil și dreptul la libertate și siguranță.

CtEDO a înregistrat, în 2023, un număr total de 34.650 de cereri, cu 24% mai puțin decât în 2022, reprezentând cel mai mic număr de cereri din ultimii 10 ani. Potrivit Curții, acest lucru poate fi explicat, în principal, prin scăderea numărului de cereri provenit din Rusia, Turcia, Serbia și Grecia. Cu toate acestea, numărul cererilor depuse în 2023 împotriva Moldovei a fost în creștere față de 2022.

Cele mai multe cereri depuse în 2023 au fost îndreptate împotriva Turciei (24%), României (8%) și Ucrainei (7%). De cealaltă parte, CtEDO nu a pronunțat nicio hotărâre de condamnare împotriva Suediei, Finlandei și Irlandei, iar Marea Britanie și Germania au doar una și, respectiv, trei hotărâri de condamnare.

#condamnari #adresari #CRJM #CtEDO #Moldova

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.