Doar în 2023, Republica Moldova a fost obligată să plătească peste 350.000 de euro despăgubiri pentru nerespectarea drepturilor omului. Anul trecut, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a recepționat 653 de cereri îndreptate împotriva ţării noastre.

Raportat la populație, numărul este foarte mare, statul nostru fiind pe locul 5 conform numărului de adresări la CtEDO, printre cele 46 de state membre ale Consiliului Europei.

Moldovenii se adresează la CtEDO de 6,5 ori mai frecvent decât media europeană, iar Republica Moldova se află și în topul țărilor cu cele mai multe violări ale drepturilor omului, devansând la acest capitol state mult mai mari precum Germania, Marea Britanie sau Olanda. Constatările au fost făcute de către specialiștii Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), care a publicat vineri, 26 ianuarie 2024, o notă analitică la subiect.

„La sfârșitul anului trecut, la CtEDO, existau 1149 de cereri îndreptate împotriva Republicii Moldova, care așteptau să fie examinate. Dintre acestea, 97% au șanse mari de succes, iar această cifră este mai mare decât numărul total de condamnări ale Moldovei din ultimii 26 de ani”, a declarat Daniel GOINIC, Directorul Programului Drepturile Omului din cadrul CRJM, unul dintre autorii cercetării.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De la ratificarea CEDO, în 1997, până la 31 decembrie 2023, CtEDO a pronunțat 599 de hotărâri în cauzele privind Republica Moldova. În 516 dintre acestea (86%) a fost constatată cel puțin o violare a drepturilor omului. În această perioadă, statul a fost obligat de CtEDO să plătească despăgubiri în valoare de 22.813.920 de euro, dintre care 365.722 euro în anul 2023.

„Din punct de vedere juridic, printre cele mai importante cauze examinate în 2023 sunt cauzele Stoianoglo, Manole, Filat și Iordăchescu. Toate acestea se referă la modul în care judecătorii și-au făcut treaba”, a declarat Vladislav Gribincea, Directorul Programului Justiție din cadrul CRJM.

Cele 24 de hotărâri de condamnare a Republicii Moldova în 2023 constată 32 de violări ale Convenției Europene a Drepturilor Omului. Dintre acestea, cele mai multe se referă la dreptul la un proces echitabil și dreptul la libertate și siguranță.

CtEDO a înregistrat, în 2023, un număr total de 34.650 de cereri, cu 24% mai puțin decât în 2022, reprezentând cel mai mic număr de cereri din ultimii 10 ani. Potrivit Curții, acest lucru poate fi explicat, în principal, prin scăderea numărului de cereri provenit din Rusia, Turcia, Serbia și Grecia. Cu toate acestea, numărul cererilor depuse în 2023 împotriva Moldovei a fost în creștere față de 2022.

Cele mai multe cereri depuse în 2023 au fost îndreptate împotriva Turciei (24%), României (8%) și Ucrainei (7%). De cealaltă parte, CtEDO nu a pronunțat nicio hotărâre de condamnare împotriva Suediei, Finlandei și Irlandei, iar Marea Britanie și Germania au doar una și, respectiv, trei hotărâri de condamnare.

#adresari #condamnari #CRJM #CtEDO #Moldova

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.