Pentagonul a primit sute de rapoarte despre noi apariții de OZN-uri, inclusiv „mai multe cazuri deosebit de interesante”, potrivit directorului biroului care investighează aceste rapoarte, dar a reiterat că nu a găsit nicio dovadă de activitate extraterestră, scrie CNN, potrivit antena3.ro.

Pentagonul, în colaborare cu Biroul Directorului de Informații Naționale și alte agenții guvernamentale, a primit până în prezent un total de 1.652 de rapoarte, potrivit raportului anual publicat recent, inclusiv 757 de rapoarte noi între mai 2023 și iunie 2024. Numărul tot mai mare de noi observări reprezintă un efort din ce în ce mai mare din partea guvernului SUA de a cataloga, urmări și investiga ceea ce se numesc oficial fenomene anormale neidentificate sau UAP, mai ales că o serie de observări sunt în apropierea bazelor militare și a instalațiilor de securitate națională.

„Rapoartele despre OZN-uri, în special în apropierea zonelor de securitate națională, trebuie să fie tratate cu seriozitate și investigate cu rigoare științifică de către guvernul SUA”, a declarat Jon Kosloski, directorul AARO.

Subiectul UAP-urilor a atras o atenție extraordinară a publicului, alimentat parțial de legătura sa cu observările OZN-uri și teoriile conspirației despre faptul că guvernul SUA ascunde dovezi despre extratereștri.

„De asemenea, este important să subliniem că, până în prezent, AARO nu a descoperit nicio dovadă verificabilă a ființelor, activității sau tehnologiei extraterestre”, a spus Kosloski.

Din noile rapoarte pe care le-a primit AARO, aproape 50 au fost deja închise ca obiecte de zi cu zi, cum ar fi baloane, păsări sau drone, potrivit raportului anual, în timp ce alte 243 de cazuri aparent comune sunt în așteptarea revizuirii finale. Un total de 444 de noi rapoarte au fost depuse într-o arhivă activă de cazuri din cauza lipsei de date sau dovezi care să permită anchetatorilor să determine originea acestora.

Niciunul dintre aceste cazuri închise nu a fost rezultatul adversarilor străini sau al unei descoperiri în tehnologii avansate, a spus AARO în raportul lor.

Dar restul de 21 de cazuri nu au fost încă explicate în mod plauzibil, necesitând date și analize suplimentare. Kosloski a spus că unele dintre acestea sunt „cazuri interesante pe care eu – cu experiența mea în fizică și inginerie – nu le înțeleg și nici nu cunosc pe nimeni altcineva care să le înțeleagă”.

Kosloski a spus că aceste evenimente, care au avut loc mai ales în ultimele 18 luni, au constat în observarea unor diferite forme, inclusiv „sfere, cilindri și triunghiuri”. Unul dintre aceste cazuri a avut loc „pe o perioadă îndelungată de timp”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#extraterestri #OZN #Pentagonul

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.