Liderii occidentali fac eforturi de ultim moment pentru a încerca să-l determine pe președintele rus, Vladimir Putin, să renunțe la ideea de a invada Ucraina și să rezolve problemele la masa discuțiilor. După ce duminică, 20 februarie curent, a vorbit din nou cu liderul de la Kremlin, președintele Franței, Emmanuel Macron, i-a sunat pe președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, pe premierul britanic, Boris Johnson, și în final pe președintele american, Joe Biden.

Preşedinţii Emmanuel Macron şi Vladimir Putin au vorbit din nou aproape două ore la telefon și au convenit să facă tot posibilul pentru a se ajunge rapid la un armistiţiu în estul Ucrainei, anunţase Palatul Elysee. Au căzut de acord asupra „necesităţii de a privilegia o soluţie diplomatică la criza actuală şi de a face totul pentru a o obţine”.

Ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, urmează să aibă o întrevedere cu omologul său rus, Serghei Lavrov, „în următoarele zile”.

De altfel, la rândul său, Washingtonul anunțase zilele trecute că șeful diplomației americane, Antony Blinken, ar urma să se întâlnească joi, 24 februarie, cu Serghei Lavrov, în caz că între timp nu are loc deja invazia rusă.

Zelenski, primul pe care Macron l-a sunat după ce a vorbit cu Putin

Preşedintele ucrainean a cerut duminică o încetare imediată a focului în estul Ucrainei, acolo unde ciocnirile dintre separatiştii proruşi şi forţele ucrainene s-au intensificat în ultimele zile. El a mai spus că Ucraina este în favoarea negocierilor în cadrul Grupului de Contact Trilateral (TCG).

„Susţinem intensificarea procesului de pace. Sprijinim convocarea imediată a TCG şi introducerea imediată a unui armistițiu. În continuarea discuției de ieri, l-am informat pe președintele Macron despre situația actuală de securitate și despre noile bombardamente provocatoare”.

Vladimir Zelenski a fost primul sunat de Emmanuel Macron, imediat după convorbirea cu Vladimir Putin.

Boris Johnson: „Un semnal binevenit”

Emmanuel Macron a discutat duminică seară şi cu premierul Marii Britanii, Boris Johnson. Premierul britanic Boris Johnson a declarat că angajamentele pe care Vladimir Putin și le-a luat faţă de preşedintele francez Emmanuel Macron sunt un „semnal binevenit”, care indică faptul că liderul de la Kremlin ar putea fi încă dispus să favorizeze o soluţionare diplomatică a crizei din Ucraina.

Se remarcă o ușoară distanțare a mesajului față de retorica de la Casa Albă care în ultimele zile a sugerat că Vladimir Putin deja a luat decizia de a invada Ucraina.

„Prim-ministrul a subliniat că vocea Ucrainei trebuie să fie centrală în orice discuţii”, a transmis un purtător de cuvânt de la Downing Street.

Casa Albă

Casa Albă a făcut un anunț destul de laconic despre discuția lui Joe Biden cu Emmanuel Macron, dar cuvintele-cheie sunt „diplomație” și „descurajare”: „Președintele Joe Biden a discutat astăzi (duminică – n.r.) cu președintele Franței, Emmanuel Macron. Au vorbit despre eforturile diplomatice în curs de desfășurare și despre eforturile de descurajare ca răspuns la consolidarea militară a Rusiei la granițele Ucrainei”.

La rândul său, Palatul Elysee transmite, la fel de scurt, că Emmanuel Macron și Joe Biden au stabilit, duminică seară, să continue eforturile diplomatice „utile” în următoarele zile pentru evitarea unei invervenţii militare ruse în Ucraina. „Cei doi lideri sunt întru totul de acord ca în următoarele zile să desfășoare toate acţiunile utile care să menţină deschisă şi să facă să prevaleze calea diplomației”.

Preşedintele american Joe Biden este pregătit să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin „în orice moment şi indiferent de format”, dacă acest lucru permite evitarea unui război în Ucraina, a declarat, tot duminică, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken.

#Emmanuel Macron #Joe Biden #Ucraina #Vladimir Putin

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.