Președintele american, Joe Biden, l-a avertizat sâmbătă seara, 12 februarie curent, la telefon pe omologul rus, Vladimir Putin, că Statele Unite și ”aliații și partenerii noștri vor răspunde ferm și vor impune Rusiei costuri prompte și severe” în cazul unei noi invazii a Ucrainei.

Convorbirea telefonică dintre cei doi lideri, care a durat aproximativ o oră, este cea mai recentă acțiune dintr-o serie de discuții cu Moscova, în încercarea de a descuraja Moscova să întreprindă potențiale acțiuni militare în țara vecină, pe fondul informațiilor deținute de serviciile secrete americane, conform cărora Rusia ar putea invada Rusia la 16 februarie, fapt ce a determinat Departamentul de Stat să înceapă demersurile pentru evacuarea ambasadei sale la Kiev, un semnal de alarmă din partea Washingtonului.

”Președintele Biden a reiterat că o nouă invazie rusă în Ucraina ar provoca suferințe umane pe scară largă și ar diminua poziția Rusiei. Președintele Biden i-a transmis clar președintelui Putin că, în timp ce Statele Unite sunt pregătite să se angajeze în diplomație, în deplină coordonare cu aliații și partenerii noștri, suntem la fel de pregătiți și pentru alte scenarii”, prezintă un comunicat al Casei Albe detaliile dialogului dintre cei doi lideri.

Un oficial de rang înalt al administrației americane a descris convorbirea telefonică ca fiind una ”profesională” și a menționat că nu a existat ”nicio schimbare fundamentală în dinamica din ultimele săptămâni”.

”Rămâne neclar dacă Rusia este interesată să își urmărească obiectivele pe cale diplomatică, și nu prin utilizarea forței. Nu avem o vizibilitate completă asupra modului în care președintele Putin ia decizii”, a mai spus acest oficial.

Anterior, șefii diplomațiilor celor două state, Antony Blinken și Serghei Lavrov, dar și cei ai Apărării, Lloyd J. Austin, respectiv, Serghei Șoigu, au abordat chestiunea ucraineană tot prin intermediul unor convorbiri telefonice.

Austin, care a vorbit și cu omologul său român, Vasile Dîncu, este așteptat săptămâna viitoare la Bruxelles pentru a lua parte la o reuniune a miniștrilor apărării din cadrul NATO, planificată cu mult timp înainte, în cadrul căreia acțiunile Rusiei se vor afla printre cele mai importante teme de pe agendă.

În egală măsură, vicepreședintele american, Kamala Haris, va reprezenta Statele Unite la Conferința anuală de la Munchen, programată pentru 18-20 februarie, de la care rușii, pentru prima dată în mai bine de un deceniu, vor absenta.

Anul acesta se împlinesc 15 ani de la discursul lui Vladimir Putin susținut în cadrul reuniunii la nivel înalt mai sus amintite, prin intermediul căruia a lansat o ofensivă împotriva NATO și SUA, ce avea să contureze cu precizie îngrijorările liderului de la Kremlin.

”Extinderea NATO nu are nicio legătură cu modernizarea Alianței în sine. Dimpotrivă, reprezintă o provocare gravă care reduce nivelul de încredere reciprocă”, a subliniat Putin în discursul combativ din 10 februarie 2007.

În conformitate cu această doctrină și cu preocupările sale conform cărora Occidentul se extinde către Rusia, Moscova a trimis în luna decembrie o serie de propuneri prin care solicita NATO să ofere garanții că nu va accepta noi membri, cu precădere Ucraina și Georgia. Prin documentul cu cereri ultimative, care a fost respins cu celeritate de capitalele occidentale, Kremlinul pretindea Alianței să revină la configurația de dinainte de 1997.

Aceste solicitări doar au arătat încă o dată unitatea NATO.

Așa se face că Statele Unite au plasat în alertă 8.500 de militari și au decis dislocarea a 3000 în Polonia, România și Germania, în vreme ce Franța și-a arătat deschiderea de a conduce un dispozitiv militar al Alianței în România.

Cei 1000 de militari americani precum și primul convoi cu tehnică militară au ajuns deja în țara noastră, ca parte a consolidării flancului de sud-est al NATO.

Forțele armate americane suplimentare vor staționa în România ”cât timp va fi nevoie”, fiind pregătite să apere NATO, potrivit spuselor colonelului Joseph M. Ewers, comandantul Regimentului 2 Cavalerie al Forțelor Terestre ale SUA.

În egală măsură, un detașament american compus din aproximativ 50 de militari și patru aeronave F/A-18 Super Hornet, din cadrul Forțelor Navale ale Statelor Unite ale Americii dislocate în Europa (United States Naval Forces Europe), va executa, în perioada 8 – 17 februarie, misiuni de antrenament în comun cu militarii și aeronavele F-16 Fighting Falcon din dotarea Forțelor Aeriene Române.

Mai mult, forțele militare germane vor asigura alături de Forțele Aeriene Italiene misiuni de poliție aeriană ale NATO cu ajutorul avioanelor de luptă Typhoon Eurofighter.

De la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii, președintele Klaus Iohannis a invitat aliații să se alăture Statelor Unite și Franței cu prezență militară în România, care a fost vineri martora unei vizite a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.

”Nu vor exista niciodată aliați de rangul unu și aliați de rangul doi în NATO. Există doar aliați NATO uniți ca unul singur”, a fost mesajul transmis de Jens Stoltenberg de la Baza Mihai Kogălniceanu.

Dovadă a faptului că ”România este foarte bine apărată și are parte de toate garanțiile de securitate” este anunțul secretarul general al NATO, potrivit căruia o decizie finală privind un grup de luptă în țara noastră va fi luată în primavară.

De cealaltă parte, Spania va trimite patru avioane militare şi 130 de militari în Bulgaria, în această săptămână, pentru misiuni de poliţie aeriană.

Mai mult, Ţările de Jos ar urma să desfăşoare două avioane F-35 în Bulgaria în aprilie şi mai pentru activităţi de poliţie aeriană.

Cât privește flancul de nord-est al NATO, SUA au făcut publică informația potrivit căreia trimit încă 3.000 de militari în Polonia, în vreme ce ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, a anunțat ”350 de soldaţi suplimentari grupului de luptă din Lituania”, după ce ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a făcut publică informația într-o conferință comună de presă  cu omologul polonez, Mariusz Blaszczak, că țara sa va trimite 350 de soldaţi suplimentari în Polonia pe fondul tensiunilor dintre Rusia şi Occident în privinţa Ucrainei.

În egală măsură, Țările de Jos își vor crește numărul militarilor în cadrul grupului tactic de luptă al NATO din Lituania, de la 270 la 350, având în vedere că țările baltice și Polonia sunt ananghie din cauza proximității lor față de Ucraina și Rusia.

Șeful comitetului militar al NATO, Rob Bauer, a exprimat în trecut intenția Alianței de a crește prezenţa militară în statele baltice şi Polonia în cazul în care Rusia îşi menţine trupele în Belarus, teatrul unor ample manevre ale armatei ruse și belaruse, ce desfășoară un exercițiu militar planificat.

O ”escaladare” militară rusă la granița cu Ucraina nu este compatibilă cu ”un dialog sincer”, i-a spus președintele Emmanuel Macron lui Vladimir Putin într-o discuție la telefon, care a durat aproximativ 90 de minute, într-o nouă încercare a Occidentului de a soluționa tensiunile privind Ucraina pe cale diplomatică.

Ducând mai departe aceste eforturi diplomatice, cancelarul german, OLaf Scholz, este așteptat la Kiev și Moscova pe 14-15 februarie, într-o încercare de dezamorsare a situației care devine din ce în ce mai tensionată.

”În această situaţie critică pentru noi toţi, Rusia nu ar trebui să ne subestimeze unitatea şi determinarea ca parteneri în cadrul UE şi ca aliaţi în cadrul NATO”, a fost mesajul transmis de oficialul german în preambulul primei sale vizite în Rusia.