Președintele american, Joe Biden, l-a avertizat sâmbătă seara, 12 februarie curent, la telefon pe omologul rus, Vladimir Putin, că Statele Unite și ”aliații și partenerii noștri vor răspunde ferm și vor impune Rusiei costuri prompte și severe” în cazul unei noi invazii a Ucrainei.

Convorbirea telefonică dintre cei doi lideri, care a durat aproximativ o oră, este cea mai recentă acțiune dintr-o serie de discuții cu Moscova, în încercarea de a descuraja Moscova să întreprindă potențiale acțiuni militare în țara vecină, pe fondul informațiilor deținute de serviciile secrete americane, conform cărora Rusia ar putea invada Rusia la 16 februarie, fapt ce a determinat Departamentul de Stat să înceapă demersurile pentru evacuarea ambasadei sale la Kiev, un semnal de alarmă din partea Washingtonului.

”Președintele Biden a reiterat că o nouă invazie rusă în Ucraina ar provoca suferințe umane pe scară largă și ar diminua poziția Rusiei. Președintele Biden i-a transmis clar președintelui Putin că, în timp ce Statele Unite sunt pregătite să se angajeze în diplomație, în deplină coordonare cu aliații și partenerii noștri, suntem la fel de pregătiți și pentru alte scenarii”, prezintă un comunicat al Casei Albe detaliile dialogului dintre cei doi lideri.

Un oficial de rang înalt al administrației americane a descris convorbirea telefonică ca fiind una ”profesională” și a menționat că nu a existat ”nicio schimbare fundamentală în dinamica din ultimele săptămâni”.

”Rămâne neclar dacă Rusia este interesată să își urmărească obiectivele pe cale diplomatică, și nu prin utilizarea forței. Nu avem o vizibilitate completă asupra modului în care președintele Putin ia decizii”, a mai spus acest oficial.

Anterior, șefii diplomațiilor celor două state, Antony Blinken și Serghei Lavrov, dar și cei ai Apărării, Lloyd J. Austin, respectiv, Serghei Șoigu, au abordat chestiunea ucraineană tot prin intermediul unor convorbiri telefonice.

Austin, care a vorbit și cu omologul său român, Vasile Dîncu, este așteptat săptămâna viitoare la Bruxelles pentru a lua parte la o reuniune a miniștrilor apărării din cadrul NATO, planificată cu mult timp înainte, în cadrul căreia acțiunile Rusiei se vor afla printre cele mai importante teme de pe agendă.

În egală măsură, vicepreședintele american, Kamala Haris, va reprezenta Statele Unite la Conferința anuală de la Munchen, programată pentru 18-20 februarie, de la care rușii, pentru prima dată în mai bine de un deceniu, vor absenta.

Anul acesta se împlinesc 15 ani de la discursul lui Vladimir Putin susținut în cadrul reuniunii la nivel înalt mai sus amintite, prin intermediul căruia a lansat o ofensivă împotriva NATO și SUA, ce avea să contureze cu precizie îngrijorările liderului de la Kremlin.

”Extinderea NATO nu are nicio legătură cu modernizarea Alianței în sine. Dimpotrivă, reprezintă o provocare gravă care reduce nivelul de încredere reciprocă”, a subliniat Putin în discursul combativ din 10 februarie 2007.

În conformitate cu această doctrină și cu preocupările sale conform cărora Occidentul se extinde către Rusia, Moscova a trimis în luna decembrie o serie de propuneri prin care solicita NATO să ofere garanții că nu va accepta noi membri, cu precădere Ucraina și Georgia. Prin documentul cu cereri ultimative, care a fost respins cu celeritate de capitalele occidentale, Kremlinul pretindea Alianței să revină la configurația de dinainte de 1997.

Aceste solicitări doar au arătat încă o dată unitatea NATO.

Așa se face că Statele Unite au plasat în alertă 8.500 de militari și au decis dislocarea a 3000 în Polonia, România și Germania, în vreme ce Franța și-a arătat deschiderea de a conduce un dispozitiv militar al Alianței în România.

Cei 1000 de militari americani precum și primul convoi cu tehnică militară au ajuns deja în țara noastră, ca parte a consolidării flancului de sud-est al NATO.

Forțele armate americane suplimentare vor staționa în România ”cât timp va fi nevoie”, fiind pregătite să apere NATO, potrivit spuselor colonelului Joseph M. Ewers, comandantul Regimentului 2 Cavalerie al Forțelor Terestre ale SUA.

În egală măsură, un detașament american compus din aproximativ 50 de militari și patru aeronave F/A-18 Super Hornet, din cadrul Forțelor Navale ale Statelor Unite ale Americii dislocate în Europa (United States Naval Forces Europe), va executa, în perioada 8 – 17 februarie, misiuni de antrenament în comun cu militarii și aeronavele F-16 Fighting Falcon din dotarea Forțelor Aeriene Române.

Mai mult, forțele militare germane vor asigura alături de Forțele Aeriene Italiene misiuni de poliție aeriană ale NATO cu ajutorul avioanelor de luptă Typhoon Eurofighter.

De la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii, președintele Klaus Iohannis a invitat aliații să se alăture Statelor Unite și Franței cu prezență militară în România, care a fost vineri martora unei vizite a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.

”Nu vor exista niciodată aliați de rangul unu și aliați de rangul doi în NATO. Există doar aliați NATO uniți ca unul singur”, a fost mesajul transmis de Jens Stoltenberg de la Baza Mihai Kogălniceanu.

Dovadă a faptului că ”România este foarte bine apărată și are parte de toate garanțiile de securitate” este anunțul secretarul general al NATO, potrivit căruia o decizie finală privind un grup de luptă în țara noastră va fi luată în primavară.

De cealaltă parte, Spania va trimite patru avioane militare şi 130 de militari în Bulgaria, în această săptămână, pentru misiuni de poliţie aeriană.

Mai mult, Ţările de Jos ar urma să desfăşoare două avioane F-35 în Bulgaria în aprilie şi mai pentru activităţi de poliţie aeriană.

Cât privește flancul de nord-est al NATO, SUA au făcut publică informația potrivit căreia trimit încă 3.000 de militari în Polonia, în vreme ce ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, a anunțat ”350 de soldaţi suplimentari grupului de luptă din Lituania”, după ce ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, a făcut publică informația într-o conferință comună de presă cu omologul polonez, Mariusz Blaszczak, că țara sa va trimite 350 de soldaţi suplimentari în Polonia pe fondul tensiunilor dintre Rusia şi Occident în privinţa Ucrainei.

În egală măsură, Țările de Jos își vor crește numărul militarilor în cadrul grupului tactic de luptă al NATO din Lituania, de la 270 la 350, având în vedere că țările baltice și Polonia sunt ananghie din cauza proximității lor față de Ucraina și Rusia.

Șeful comitetului militar al NATO, Rob Bauer, a exprimat în trecut intenția Alianței de a crește prezenţa militară în statele baltice şi Polonia în cazul în care Rusia îşi menţine trupele în Belarus, teatrul unor ample manevre ale armatei ruse și belaruse, ce desfășoară un exercițiu militar planificat.

O ”escaladare” militară rusă la granița cu Ucraina nu este compatibilă cu ”un dialog sincer”, i-a spus președintele Emmanuel Macron lui Vladimir Putin într-o discuție la telefon, care a durat aproximativ 90 de minute, într-o nouă încercare a Occidentului de a soluționa tensiunile privind Ucraina pe cale diplomatică.

Ducând mai departe aceste eforturi diplomatice, cancelarul german, OLaf Scholz, este așteptat la Kiev și Moscova pe 14-15 februarie, într-o încercare de dezamorsare a situației care devine din ce în ce mai tensionată.

”În această situaţie critică pentru noi toţi, Rusia nu ar trebui să ne subestimeze unitatea şi determinarea ca parteneri în cadrul UE şi ca aliaţi în cadrul NATO”, a fost mesajul transmis de oficialul german în preambulul primei sale vizite în Rusia.

#Joe Biden #telefon #Ucraina #Vladimir Putin

Fenomenul climatic El Nino din acest an ar putea fi cel mai intens înregistrat vreodată, ameninţând să provoace condiţii meteorologice extreme la nivel global şi să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, scriu știrileprotv.ro.

Acest fenomen temporar, amplificat de încălzirea globală provocată de activităţile umane, va oferi o imagine a temperaturilor la care lumea se poate aştepta în mod regulat la sfârşitul anilor 2030, potrivit experţilor, scrie Agerpres, care citează AFP.

Ce este El Nino?

El Nino este o variaţie naturală a climei care determină creşterea temperaturilor de la suprafaţă în centrul şi estul Oceanului Pacific ecuatorial.

Acesta apare atunci când vânturile de est, care în mod normal reţin apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar şi le permit acestora din urmă să revină la suprafaţă şi să se deplaseze către est.

Când temperaturile de la suprafaţă se menţin peste valorile normale timp de câteva luni, acest lucru provoacă mai multe furtuni deasupra regiunii, „ceea ce are repercusiuni asupra întregii atmosfere terestre”, a explicat Emily Becker, climatolog la Universitatea din Miami, SUA.

În consecinţă, clima devine mai caldă şi mai secetoasă în anumite zone, iar în altele mai răcoroasă şi mai umedă.

Unele efecte ale acestui fenomen sunt deja vizibile. Spre exemplu, perioada de secetă îndelungată şi intensă cu care se confruntă Indonezia a favorizat răspândirea incendiilor care au distrus sute de mii de hectare.

Cu iteraţii mai intense ale El Nino, „ne putem aştepta o înmulţire a acestor consecinţe”, a declarat pentru AFP Michelle L’Heureux, responsabilă în cadrul Centrului de prognoză climatică al Agenţiei Americane pentru Observarea Oceanelor şi Atmosferei (NOAA). Aceste repercusiuni nu sunt, însă, garantate, a precizat ea.

La ce să ne aşteptăm în acest an?

Temperaturile la suprafaţa mării în „Regiunea El Nino 3.4”, o zonă de referinţă din Pacific, se situează în prezent cu 2,6 grade Celsius peste media din ultimii 30 de ani, potrivit renumitului tablou de bord Climate Brink, care se bazează pe datele NOAA. Acesta sintetizează, de asemenea, previziunile, conform cărora fenomenul ar putea atinge în noiembrie un vârf de 3,9 grade Celsius, cu mult peste anomalia de 3 grade Celsius înregistrată în 2015, un an record.

Acest lucru ar trebui să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, impactul fenomenului El Nino fiind resimţit în principal în anul următor apariţiei sale.

Conform calculelor climatologilor Zeke Hausfather şi Andrew Dessler, El Nino ar putea să aducă o creştere medie a temperaturilor de 0,3 grade Celsius în 2027 la nivel mondial.

„Este ca o previziune a viitorului”, a explicat pentru AFP Dessler, profesor la Universitatea Texas A&M. Pe termen lung, o astfel de creştere ar fi de aşteptat abia în 2037.

Andrew Dessler a precizat, totuşi, că această încălzire se va concentra în principal în zona ecuatorială a Pacificului.

Mike McPhaden, cercetător în cadrul Laboratorului de Mediu Marin al Pacificului din cadrul NOAA, a oferit estimări similare.

„Nu este de neconceput ca în 2027 temperatura să se situeze cu 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale”, a declarat el pentru AFP.

Nu există o singură modalitate de a măsura fenomenul El Nino.

În februarie, NOAA a adoptat o nouă metodă de monitorizare a acestuia: Indicele Oceanic Relativ Nino (RONI), care compară anomalia de temperatură din „Regiunea 3.4” cu restul zonelor tropicale şi pe care agenţia îl consideră „mai clar şi mai fiabil”.

Conform acestei clasificări, NOAA a estimat că există o probabilitate de 69% ca fenomenul El Nino din acest an să fie cel mai puternic de la debutul înregistrărilor, în 1950.

Şi încălzirea globală?

Oamenii de ştiinţă sunt de acord că schimbările climatice amplifică efectele fenomenului El Nino.

Atmosfera noastră, încălzită de gazele cu efect de seră, conţine o cantitate mai mare de umiditate, ceea ce poate face ca ploile asociate fenomenului să fie mai intense. În schimb, acolo unde acesta provoacă deja secetă, poate usca şi mai mult solurile.

Nu există, însă, un consens cu privire la efectul de intensificare a fenomenului El Nino pe fondul schimbărilor climatice, chiar dacă încep să apară dovezi în acest sens.

Potrivit lui Mike McPhaden, încălzirea mărilor tropicale face ca vânturile care alimentează fenomenul El Nino să fie mai sensibile, ceea ce, prin convecţie, poate să accelereze dezvoltarea acestui fenomen.

Specialistul se bazează pe indicatori naturali ai climei din trecut, pe înregistrări meteorologice care datează încă din secolul al XIX-lea şi pe modele climatice pentru a-şi susţine concluziile: în ultimul secol, amplitudinea episoadelor El Nino ar fi crescut cu aproximativ 10%.