Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) din România s-a implicat în acțiunile de urmărire penală care se referă la întreprinderea „Mioara” din Bălți. Oamenii legii au desfășurat percheziții în mai multe orașe de peste Prut, la domiciliile bănuiților.

Conform Centrului Național Anticorupție (CNA), au fost sechestrate bunuri în valoare de circa 1,5 milioane de euro. Printre acestea se numără conturi bancare și bunuri imobile, aflate în jurisdicția României.

„Operațiune comună a ofițerilor CNA și ofițerilor din România a fost desfășurată dintr-un dosar de spălare de bani, rezultat dintr-o însușire istorică a 75,11% din patrimoniul Republicii Moldova, deținut în cadrul societății pe acțiuni „Mioara” din municipiul Bălți”, precizează reprezentanții CNA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

CNA, Procuratura și Serviciului Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (SPCSB) cercetează implicarea unui grup de persoane cu diverse funcții în cadrul societății pe acțiuni „Mioara” din municipiul Bălți într-o schemă de spălare de bani. Conform probelor acumulate anterior, bunurile întreprinderii, constituite dintr-un complex de construcții de producere și un teren de 8 hectare, ar fi fost însușite de un grup de persoane care ulterior au efectuat tranzacții încrucișate și au încheiat împrumuturi dubioase.

Deși faptele de însușire a proprietății statului Republicii Moldova au fost constatate prin decizie definitivă și irevocabilă a Curții Supreme de Justiție (CSJ) în anul 2016, grupul de persoane a intrat în proprietatea bunurilor imobile, o parte din care au fost înstrăinate în schimbul a circa 80 de milioane lei, de care urma să beneficieze statul.

În februarie 2024, oamenii legii anunțau că de la o suspectă au fost ridicate trei telefoane mobile, o mapă cu acte referitoare la tranzacții, contracte privind înstrăinarea bunurilor societății „Mioare”, un card de memorie și un server pentru stocarea informației. Se mai anunța că suspecta ar fi transferat 1,5 milioane de euro, în tranșe mici, pe un cont de la o bancă din România.

O persoană din nordul țării, reținută într-un dosar de spălare de bani. Va fi audiată și plasată în izolator

#2500 de persoane #CNA #DIICOT #dosar #Miora

Impasul SUA în conflictul său cu Iranul și invazia Rusiei în Ucraina au scos în evidență limitele marilor puteri, a declarat secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, informează marți EFE, citat de Agerpres.ro.

Într-un interviu acordat Financial Times, publicat marți, Guterres – al cărui mandat este la final, după un deceniu la conducerea ONU – a descris o lume care se reconfigurează în contextul declinului hegemoniei SUA, ascensiunii noilor puteri și experiențelor conflictelor începute din proprie inițiativă.

”Este timpul ca marile puteri să înțeleagă limitele puterii lor. Dacă ne uităm la evenimentele recente, capacitatea marilor puteri de a-și impune voința sau forța în diverse situații a fost sever limitată”, a subliniat el.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Rusia și Ucraina”, a spus el, referindu-se la invazia din 2022, despre care Moscova a estimat că va dura doar câteva zile.

”Uitați-vă ce s-a întâmplat cu Statele Unite și Iranul”, a adăugat Guterres, menționând că Washingtonul se aștepta ca Teheranul să capituleze după atacul din februarie, dar șase luni mai târziu regimul iranian rezistă și a închis Strâmtoarea Ormuz.

”Marile puteri trebuie să înțeleagă că lucrurile s-au schimbat; importanța diferitelor țări a variat”, a subliniat Guterres, considerând că aceste eșecuri sunt parte a tranziției de la ordinea condusă de SUA după Războiul Rece la o lume multipolară.

Fostul prim-ministru portughez, în vârstă de 77 de ani, nu a acordat prea mult credit ideii că, Consiliul pentru Pace al președintelui american Donald Trump – grup de lideri internaționali creat pentru a media un acord între Israel și gruparea teroristă palestiniană Hamas – ar putea rivaliza cu Consiliul de Securitate al ONU.

”Cu toate dificultățile care pot exista (pentru ONU), adevărul este că, dacă ne uităm la ce se întâmplă în Gaza, la măsurile luate și la progresele înregistrate, să fim sinceri: nu ONU ar trebui să fie îngrijorată. Alții ar trebui să fie îngrijorați de ceea ce fac”, a remarcat el.

Guterres a recunoscut că a fost dificil să medieze în războaiele din Ucraina, Gaza și Iran. Consiliul de Securitate a fost practic paralizat, a declarat el, deoarece SUA și Rusia – doi dintre cei cinci membri permanenți cu drept de veto – l-au blocat în timp ce își urmăreau propriile obiective. De asemenea, Guterres a recunoscut că ONU a fost retrogradată la un rol secundar în războiul civil din Sudan, având în vedere că actorii externi care intenționează să saboteze procesul au profitat de impasul Consiliului de Securitate pentru a interveni în lupte.

”Capacitatea noastră de a exercita influență a fost drastic diminuată’ de lipsa unui Consiliu de Securitate capabil să ceară țărilor ‘să se comporte corect (sau să se confrunte cu sancțiuni)”, a adăugat secretarul general al ONU.

Cu toate acestea, Guterres a negat că ONU ar fi abandonat ideea de mediere.