O schemă de spălare de bani în valoare de peste 10.000.000 de lei, care viza o întreprindere aflată sub controlul unui subiect vizat de restricții internaționale, a fost deconspirată de autorități. În acest sens, oamenii legii au desfășurat 39 de percheziții.

Autoritățile au ridicat echipamente informatice, telefoane mobile, mijloace bănești, înscrisuri de ciornă, acte contabile, suporturi electronice de stocare a informației, precum și alte obiecte și documente relevante pentru cauza penală, care urmează să fie examinate în vederea administrării probatoriului.

Pentru a evita sancțiunile și restricțiile impuse, întreprinderea ar fi utilizat fictiv vouchere, certificate care permit achiziționarea produselor în limita unei anumite sume. Potrivit poliției, o cumpărătură în valoare de 2.000 de lei ar fi fost achitată integral în numerar, însă agentul economic contabiliza doar 1.000 de lei în numerar, iar restul sumei era indicat fictiv drept voucher.

Schema ar fi fost implementată începând cu luna decembrie 2025 de un grup de persoane aflate în curs de identificare. Scopul era disimularea încasărilor reale efectuate în numerar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Investigațiile continuă în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor cauzei, identificării beneficiarilor efectivi ai schemei, determinării rolului fiecărei persoane implicate și tragerii la răspundere penală a celor vinovați (timp în care persoanele vizate beneficiază de prezumția nevinovăției, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive).

#Percheziții #schema infractionala #spalare de bani

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.