Parcursul european al Moldovei, președinția Consiliului Europei și decalajul instituțional care le amenință pe ambele. Pe 19 mai 2026, președinta Maia Sandu a primit Ordinul European de Merit în Parlamentul European de la Strasbourg – alături de Angela Merkel, Volodimir Zelenski și Lech Wałęsa – pentru angajamentul său față de parcursul european al Moldovei, guvernarea democratică și reziliența în fața amenințărilor hibride. Salut această recunoaștere fără rezerve. Leadershipul președintei Sandu a fost consecvent și important, iar Suedia va continua să o susțină, notează Markus Wiechel, membru al Parlamentului Suediei, președinte al Delegației suedeze la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, membru al Delegației suedeze la Adunarea Parlamentară a OSCE, co-fondator al Grupului parlamentar de prietenie Suedia-Moldova, într-un editorial publicat pe IPN.
Însă angajamentul personal al unui președinte nu reformează automat celelalte instituții. Parcursul european al Moldovei trece nu doar prin declarații prezidențiale, ci și prin activitatea zilnică a ministerelor, procurorilor și consiliilor pentru egalitate. Tocmai la acest nivel instituțional – unde decalajul dintre valorile europene declarate și practicile instituționale rămâne principala provocare a procesului de aderare al Moldovei – devin vizibile preocupările abordate în acest articol.
I. De ce Suedia trebuie să fie preocupată: trei decenii de investiții
De la Independența Republicii Moldova, Suedia s-a numărat printre cei mai constanți parteneri bilaterali ai țării. Din 1996, Suedia a oferit aproximativ 30 de milioane de dolari ca asistență tehnică pentru drepturile omului, democrație și buna guvernare. Actuala strategie pentru Europa de Est pentru perioada 2021-2027 prevede alocarea a 6,6 miliarde de coroane suedeze (712 milioane de dolari – n.r.) iar Moldova se numără printre principalii beneficiari.
În 2023, asistența suedeză pentru dezvoltare acordată Moldovei a depășit 520 de milioane de coroane suedeze (56 de milioane de dolari – n.r.); în 2024, încă 129 de milioane de coroane suedeze (13,9 milioane de dolari – n.r.) au fost direcționate în mod specific către instituții democratice și combaterea corupției. În domeniul egalității de gen, Suedia a acordat aproape 9 milioane de euro Moldovei prin agențiile UN Women și UNFPA doar în 2023.
În acest context a fost conceput, finanțat și implementat primul Audit privind Egalitatea de Gen al Ministerului Afacerilor Externe al Moldovei – inițiat și coordonat de o diplomată de rang înalt, realizat împreună cu UN Women și cofinanțat de Suedia.
Auditul a documentat deficiențe structurale în modul în care ministerul tratează femeile aflate în funcții de conducere. Recomandările sale erau aliniate angajamentelor asumate chiar de Moldova în cadrul Consiliului Europei.
Diplomata care a coordonat auditul se confruntă acum cu proceduri penale inițiate la solicitarea aceluiași minister ale cărui practici le-a examinat. Conturile sale bancare au fost sechestrate fără notificare prealabilă. Timp de 19 luni nu a avut acces la raportul de audit care constituia singura bază a dosarului penal. Consiliul pentru Egalitate i-a respins plângerea privind discriminarea fără examinare – decizie declarată ilegală de două instanțe naționale.
Când persoana care implementează o reformă finanțată de Suedia este ulterior urmărită penal pentru implementarea acesteia, credibilitatea întregului model de parteneriat suedez în Moldova este pusă direct sub semnul întrebării.
II. Contextul instituțional mai larg
Indicele Democrației 2025 al Economist Intelligence Unit a retrogradat Moldova de la statutul de „democrație imperfectă” la cel de „regim hibrid” – cu o treaptă deasupra regimurilor autoritare – invocând deficiențe în procesele electorale, transparența guvernamentală și pluralismul politic.
Institutul V-Dem al Universității din Göteborg documentează, la rândul său, un regres democratic continuu cu aplicabilitate directă pentru Moldova. Datele privind cauzele Moldovei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului confirmă aceeași imagine: 468 de cauze în 2025 (+28,9%), locul patru raportat la populație între cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, cetățenii se adresează de 4,6 ori mai frecvent decât media europeană, 45 de încălcări constatate din 48 de decizii ale CEDO, 23,4 milioane de euro în compensații dictate de CEDO.
Analiști juridici moldoveni au concluzionat: „Cetățenii obțin dreptate doar la nivel european, nu în fața instanțelor naționale”.
Un fapt trebuie spus clar: în perioada în care Moldova a prezidat Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, țara rămânea – și rămâne și astăzi – sub procedura completă de monitorizare a APCE, fiind una dintre doar zece țări aflate în această situație. Iar procesul nu a fost închis sau relaxat. O țară care conduce o organizație care o monitorizează nu a rezolvat prin asta problemele pentru care e monitorizată.
III. Un tipar care nu poate fi ignorat
Trei femei diplomat de carieră – repartizate în regiuni și continente diferite, fiecare cu un parcurs profesional remarcabil – au anunțat public că se confruntă cu proceduri penale, presupuse fabricări de dosare, sancțiuni disciplinare sau marginalizare instituțională de la instalarea actualei conduceri ministeriale în ianuarie 2024. Numitorul comun nu este geografia și nici performanța profesională. Este genul și momentul. Cazurile documentate au o structură ușor de recunoscut:
- Audituri interne desfășurate fără respectarea formalităților procedurale obligatorii, rapoarte reținute luni întregi și concluzii cu un caracter disproporționat. Într-un caz, acestea au fost utilizate retroactiv pentru a justifica o rechemare deja decisă; într-un alt caz, un produs sanitar din baia femeilor a fost clasificat drept indicator de risc financiar într-un dosar penal aflat în curs.
- Proceduri penale bazate exclusiv pe surse ale ministerului neverificate independent. Într-un caz, Procuratura Anticorupție a confirmat în scris că diplomata nu făcea parte din niciun dosar penal, contrazicând direct declarațiile publice ale ministerului.
- În fiecare caz, colegii bărbați care aveau responsabilitate juridică directă pentru dosarele financiare supuse verificării nu au fost nominalizați, nu au fost sancționați și nu sunt vizați de nicio procedură.
În toate cele trei cazuri: femeile sunt urmărite penal sau sancționate. Bărbații cu responsabilități administrative similare sau mai mari, nu.
La nivel global, doar 21% dintre ambasadori sunt femei. Moldova are mai puțin de 30 de ambasade. Trei cazuri simultane care vizează femei în mandatul unui singur ministru, fără niciun caz care să vizeze bărbați constituie un model structural ce intră sub incidența articolului 14 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, în coroborare cu articolele 6, 8 și 18 – prevederea aplicată de instanța de la Strasbourg în cazurile de urmărire penală cu caracter represiv în cauzele Ilgar Mammadov vs. Azerbaidjan și Timoșenko vs. Ucraina. Acest caz se încadrează în mod direct în tipul de situații pe care procedura în desfășurare a Comisiei de Monitorizare a APCE este menită să le examineze.
IV. Solicitări concrete
Pe 15 mai 2026, sesiunea ministerială de la Chișinău a adoptat o recomandare privind combaterea violenței împotriva femeilor. Ministerul al cărui conducător a prezidat acea sesiune a promovat, în lunile precedente, acuzații penale împotriva unei diplomate pe baza unui audit care a clasificat un produs sanitar din baia femeilor drept indicator de risc, fără să ia măsuri similare împotriva colegului bărbat care avea responsabilitate juridică directă pentru gestionarea conturilor. Evaluatorii Capitolului 23 și Comisia de Monitorizare a APCE vor examina această discrepanță.
Prezint oficial aceste preocupări în cadrul Comisiei APCE pentru egalitate și nediscriminare, Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile omului și Comisiei de monitorizare și solicit Guvernului Suediei să le abordeze și pe cale bilaterală. Fac apel către autoritățile constituționale ale Moldovei să acționeze și să răspundă formal:
— Președinta Maia Sandu: Ordinul European de Merit recunoaște angajamentul dumneavoastră pentru guvernarea democratică și statul de drept. Aceste valori trebuie apărate și în interiorul instituțiilor Moldovei. Tiparul documentat din Ministerul Afacerilor Externe cere atenția dumneavoastră constituțională și un răspuns public,
— Președintele Parlamentului, Igor Grosu: asigurați control parlamentar asupra utilizării mecanismelor penale împotriva diplomaților de rang înalt și verificați dacă tratamentul la care sunt supuși respectă angajamentele luate de Moldova în domeniul egalității de gen,
— Prim-ministrul Alexandru Munteanu: dispuneți verificări independente ale auditurilor care stau la baza demersurilor și explicați public de ce colegii bărbați cu responsabilitate financiară directă nu sunt supuși examinării; confirmați respectarea prevederilor OMF 161/2020.
Delegațiile Suediei la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și la Adunarea Parlamentară a OSCE vor prezenta aceste probleme în toate forururile internaționale relevante, dacă nu va exista un răspuns consistent.
Moldova rămâne sub monitorizarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. A fost retrogradată la statutul de regim hibrid în două evaluări independente. Cetățenii săi se adresează CEDO de 4,6 ori mai des decât media europeană. Iar în Ministerul Afacerilor Externe, care prezidează o sesiune despre combaterea violenței, trei femei diplomat sunt supuse procedurilor, în timp ce colegii lor bărbați nu sunt.
Viitorul european al Moldovei nu este pus sub semnul întrebării. Întrebarea este dacă reforma instituțională pe care o cere viitorul va reduce decalajul dintre valorile europene declarate și practica zilnică din instituțiile în care acestea trebuie să fie resimțite. Securitatea democratică începe acasă. Iar trei decenii de investiții suedeze, procedura de monitorizare a Consiliului Europei și procesul de aderare la UE există tocmai pentru a garanta acest lucru.
Markus Wiechel este membru al Parlamentului Suediei, președinte al Delegației suedeze la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, membru al Delegației suedeze la Adunarea Parlamentară a OSCE, co-fondator al Grupului parlamentar de prietenie Suedia-Moldova
