Parcursul european al Moldovei, președinția Consiliului Europei și decalajul instituțional care le amenință pe ambele. Pe 19 mai 2026, președinta Maia Sandu a primit Ordinul European de Merit în Parlamentul European de la Strasbourg – alături de Angela Merkel, Volodimir Zelenski și Lech Wałęsa – pentru angajamentul său față de parcursul european al Moldovei, guvernarea democratică și reziliența în fața amenințărilor hibride. Salut această recunoaștere fără rezerve. Leadershipul președintei Sandu a fost consecvent și important, iar Suedia va continua să o susțină, notează Markus Wiechel, membru al Parlamentului Suediei, președinte al Delegației suedeze la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, membru al Delegației suedeze la Adunarea Parlamentară a OSCE, co-fondator al Grupului parlamentar de prietenie Suedia-Moldova, într-un editorial publicat pe IPN.

Însă angajamentul personal al unui președinte nu reformează automat celelalte instituții. Parcursul european al Moldovei trece nu doar prin declarații prezidențiale, ci și prin activitatea zilnică a ministerelor, procurorilor și consiliilor pentru egalitate. Tocmai la acest nivel instituțional – unde decalajul dintre valorile europene declarate și practicile instituționale rămâne principala provocare a procesului de aderare al Moldovei – devin vizibile preocupările abordate în acest articol.

I. De ce Suedia trebuie să fie preocupată: trei decenii de investiții

De la Independența Republicii Moldova, Suedia s-a numărat printre cei mai constanți parteneri bilaterali ai țării. Din 1996, Suedia a oferit aproximativ 30 de milioane de dolari ca asistență tehnică pentru drepturile omului, democrație și buna guvernare. Actuala strategie pentru Europa de Est pentru perioada 2021-2027 prevede alocarea a 6,6 miliarde de coroane suedeze (712 milioane de dolari – n.r.) iar Moldova se numără printre principalii beneficiari.
În 2023, asistența suedeză pentru dezvoltare acordată Moldovei a depășit 520 de milioane de coroane suedeze (56 de milioane de dolari – n.r.); în 2024, încă 129 de milioane de coroane suedeze (13,9 milioane de dolari – n.r.) au fost direcționate în mod specific către instituții democratice și combaterea corupției. În domeniul egalității de gen, Suedia a acordat aproape 9 milioane de euro Moldovei prin agențiile UN Women și UNFPA doar în 2023.
În acest context a fost conceput, finanțat și implementat primul Audit privind Egalitatea de Gen al Ministerului Afacerilor Externe al Moldovei – inițiat și coordonat de o diplomată de rang înalt, realizat împreună cu UN Women și cofinanțat de Suedia.

Auditul a documentat deficiențe structurale în modul în care ministerul tratează femeile aflate în funcții de conducere. Recomandările sale erau aliniate angajamentelor asumate chiar de Moldova în cadrul Consiliului Europei.

Diplomata care a coordonat auditul se confruntă acum cu proceduri penale inițiate la solicitarea aceluiași minister ale cărui practici le-a examinat. Conturile sale bancare au fost sechestrate fără notificare prealabilă. Timp de 19 luni nu a avut acces la raportul de audit care constituia singura bază a dosarului penal. Consiliul pentru Egalitate i-a respins plângerea privind discriminarea fără examinare – decizie declarată ilegală de două instanțe naționale.

Când persoana care implementează o reformă finanțată de Suedia este ulterior urmărită penal pentru implementarea acesteia, credibilitatea întregului model de parteneriat suedez în Moldova este pusă direct sub semnul întrebării.

II. Contextul instituțional mai larg

Indicele Democrației 2025 al Economist Intelligence Unit a retrogradat Moldova de la statutul de „democrație imperfectă” la cel de „regim hibrid” – cu o treaptă deasupra regimurilor autoritare – invocând deficiențe în procesele electorale, transparența guvernamentală și pluralismul politic.
Institutul V-Dem al Universității din Göteborg documentează, la rândul său, un regres democratic continuu cu aplicabilitate directă pentru Moldova. Datele privind cauzele Moldovei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului confirmă aceeași imagine: 468 de cauze în 2025 (+28,9%), locul patru raportat la populație între cele 46 de state membre ale Consiliului Europei, cetățenii se adresează de 4,6 ori mai frecvent decât media europeană, 45 de încălcări constatate din 48 de decizii ale CEDO, 23,4 milioane de euro în compensații dictate de CEDO.

Analiști juridici moldoveni au concluzionat: „Cetățenii obțin dreptate doar la nivel european, nu în fața instanțelor naționale”.

Un fapt trebuie spus clar: în perioada în care Moldova a prezidat Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, țara rămânea – și rămâne și astăzi – sub procedura completă de monitorizare a APCE, fiind una dintre doar zece țări aflate în această situație. Iar procesul nu a fost închis sau relaxat. O țară care conduce o organizație care o monitorizează nu a rezolvat prin asta problemele pentru care e monitorizată.

III. Un tipar care nu poate fi ignorat

În ianuarie 2025, am adresat o scrisoare Consiliului pentru Egalitate din Moldova, exprimând îngrijorare față de respingerea plângerii privind discriminarea de gen descrisă mai sus. Ulterior, am transmis o scrisoare secretarului general Alain Berset, solicitând Consiliului Europei să monitorizeze evoluțiile, subliniind importanța acestora înaintea sesiunii ministeriale de la Chișinău. De atunci, situația s-a extins considerabil.

Trei femei diplomat de carieră – repartizate în regiuni și continente diferite, fiecare cu un parcurs profesional remarcabil – au anunțat public că se confruntă cu proceduri penale, presupuse fabricări de dosare, sancțiuni disciplinare sau marginalizare instituțională de la instalarea actualei conduceri ministeriale în ianuarie 2024. Numitorul comun nu este geografia și nici performanța profesională. Este genul și momentul. Cazurile documentate au o structură ușor de recunoscut:

Audituri interne desfășurate fără respectarea formalităților procedurale obligatorii, rapoarte reținute luni întregi și concluzii cu un caracter disproporționat. Într-un caz, acestea au fost utilizate retroactiv pentru a justifica o rechemare deja decisă; într-un alt caz, un produs sanitar din baia femeilor a fost clasificat drept indicator de risc financiar într-un dosar penal aflat în curs.
Proceduri penale bazate exclusiv pe surse ale ministerului neverificate independent. Într-un caz, Procuratura Anticorupție a confirmat în scris că diplomata nu făcea parte din niciun dosar penal, contrazicând direct declarațiile publice ale ministerului.
În fiecare caz, colegii bărbați care aveau responsabilitate juridică directă pentru dosarele financiare supuse verificării nu au fost nominalizați, nu au fost sancționați și nu sunt vizați de nicio procedură.

În toate cele trei cazuri: femeile sunt urmărite penal sau sancționate. Bărbații cu responsabilități administrative similare sau mai mari, nu.

La nivel global, doar 21% dintre ambasadori sunt femei. Moldova are mai puțin de 30 de ambasade. Trei cazuri simultane care vizează femei în mandatul unui singur ministru, fără niciun caz care să vizeze bărbați constituie un model structural ce intră sub incidența articolului 14 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, în coroborare cu articolele 6, 8 și 18 – prevederea aplicată de instanța de la Strasbourg în cazurile de urmărire penală cu caracter represiv în cauzele Ilgar Mammadov vs. Azerbaidjan și Timoșenko vs. Ucraina. Acest caz se încadrează în mod direct în tipul de situații pe care procedura în desfășurare a Comisiei de Monitorizare a APCE este menită să le examineze.

IV. Solicitări concrete

Pe 15 mai 2026, sesiunea ministerială de la Chișinău a adoptat o recomandare privind combaterea violenței împotriva femeilor. Ministerul al cărui conducător a prezidat acea sesiune a promovat, în lunile precedente, acuzații penale împotriva unei diplomate pe baza unui audit care a clasificat un produs sanitar din baia femeilor drept indicator de risc, fără să ia măsuri similare împotriva colegului bărbat care avea responsabilitate juridică directă pentru gestionarea conturilor. Evaluatorii Capitolului 23 și Comisia de Monitorizare a APCE vor examina această discrepanță.

Prezint oficial aceste preocupări în cadrul Comisiei APCE pentru egalitate și nediscriminare, Comisiei pentru afaceri juridice și drepturile omului și Comisiei de monitorizare și solicit Guvernului Suediei să le abordeze și pe cale bilaterală. Fac apel către autoritățile constituționale ale Moldovei să acționeze și să răspundă formal:

— Președinta Maia Sandu: Ordinul European de Merit recunoaște angajamentul dumneavoastră pentru guvernarea democratică și statul de drept. Aceste valori trebuie apărate și în interiorul instituțiilor Moldovei. Tiparul documentat din Ministerul Afacerilor Externe cere atenția dumneavoastră constituțională și un răspuns public,

— Președintele Parlamentului, Igor Grosu: asigurați control parlamentar asupra utilizării mecanismelor penale împotriva diplomaților de rang înalt și verificați dacă tratamentul la care sunt supuși respectă angajamentele luate de Moldova în domeniul egalității de gen,

— Prim-ministrul Alexandru Munteanu: dispuneți verificări independente ale auditurilor care stau la baza demersurilor și explicați public de ce colegii bărbați cu responsabilitate financiară directă nu sunt supuși examinării; confirmați respectarea prevederilor OMF 161/2020.

Delegațiile Suediei la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și la Adunarea Parlamentară a OSCE vor prezenta aceste probleme în toate forururile internaționale relevante, dacă nu va exista un răspuns consistent.

Moldova rămâne sub monitorizarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. A fost retrogradată la statutul de regim hibrid în două evaluări independente. Cetățenii săi se adresează CEDO de 4,6 ori mai des decât media europeană. Iar în Ministerul Afacerilor Externe, care prezidează o sesiune despre combaterea violenței, trei femei diplomat sunt supuse procedurilor, în timp ce colegii lor bărbați nu sunt.

Viitorul european al Moldovei nu este pus sub semnul întrebării. Întrebarea este dacă reforma instituțională pe care o cere viitorul va reduce decalajul dintre valorile europene declarate și practica zilnică din instituțiile în care acestea trebuie să fie resimțite. Securitatea democratică începe acasă. Iar trei decenii de investiții suedeze, procedura de monitorizare a Consiliului Europei și procesul de aderare la UE există tocmai pentru a garanta acest lucru.

Markus Wiechel este membru al Parlamentului Suediei, președinte al Delegației suedeze la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, membru al Delegației suedeze la Adunarea Parlamentară a OSCE, co-fondator al Grupului parlamentar de prietenie Suedia-Moldova

#Markus Wiechel #OSCE #Suedia

Grupul de ţări cu cele mai puternice economii de piaţă G7 va proceda la o eliberare coordonată a 100 de milioane de barili de motorină şi alţi combustibili din rezervele pe care le are, prin intermediul Agenţiei Internaţionale pentru Energie (AIE), informează știrileprotv.ro.

Măsura vine în încercarea de a stabiliza pieţele energetice mondiale, potrivit unei declaraţii comune a liderilor G7 de vineri, relatează Reuters şi AFP.

„Ne vom îndeplini angajamentele printr-o eliberare coordonată, prin intermediul AIE, a 100 de milioane de barili, care va începe imediat şi se va desfăşura pe o perioadă de 4 luni, incluzând o eliberare substanţială de motorină, concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, de către membrii şi partenerii G7”, se arată în declaraţia publicată de biroul preşedintelui francez Emmanuel Macron la finalul unei reuniuni a preşedinţilor şi şefilor de guvern din G7.

„Am convenit că nu vor exista restricţii sau interdicţii de export între membrii G7”, a precizat Emmanuel Macron, subliniind că Donald Trump, care ameninţase că va interzice exporturile de gaz american, a fost, de asemenea, „foarte clar în această privinţă”.

În acelaşi timp, preşedintele american a afirmat vineri că „Europa tocmai a acceptat să pună pe piaţă o cantitate uriaşă din motorina sa stocată în cantităţi mari”, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social. „Procesul va începe imediat”, a asigurat preşedintele american.

Reuniunea G7 care a avut vineri prin videoconferinţă urma să încerce să găsească o soluţie la creşterea vertiginoasă a preţurilor la carburanţi. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra preţurilor petrolului, care erau în scădere vineri, piaţa anticipând o deblocare a rezervelor europene de motorină sub presiunea Statelor Unite.

În jurul orei 13:55 GMT (16:55 la Bucureşti), preţul barilului de Brent din Marea Nordului, cu livrare în decembrie, scădea cu 1,98%, ajungând la 100,28 dolari. Echivalentul său american, West Texas Intermediate, cu livrare în noiembrie, scăzuse cu 2,93%, ajungând la 90,15 dolari, după ce a înregistrat o scădere de peste 5%, ajungând la 88,06 dolari.

Pentru a calma piaţa mondială, guvernul american face presiuni asupra Europei să recurgă la stocurile sale de urgenţă de motorină şi a ameninţat chiar să interzică exporturile sale de carburanţi către UE în cazul unui refuz.

Apropierea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului lui Trump, de la începutul lunii noiembrie, sporeşte presiunea asupra administraţiei Trump pentru a reduce preţurile acestui combustibil utilizat pe scară largă în sectorul agricol şi în transportul de mărfuri cu camioanele. O interdicţie a exporturilor impusă de Washington ar putea, într-adevăr, să reducă preţurile pe piaţa internă, dar ar face ca preţurile motorinei să crească brusc în ţările importatoare şi ar risca să aibă repercusiuni negative asupra altor produse rafinate din Statele Unite în câteva săptămâni. Pentru Casa Albă, alternativa este ca ţările din UE să recurgă la rezervele proprii de motorină pentru a susţine piaţa.

O armă cu două tăișuri

Războiul din Orientul Mijlociu a determinat creşterea preţurilor la ţiţei în acest an, dar, mai ales, piaţa produselor rafinate este cea care stârneşte îngrijorare înainte de venirea iernii. „Scăderea capacităţilor de rafinare şi a producţiei în Orientul Mijlociu şi în Rusia, combinată cu anularea de către China a transporturilor de produse destinate exportului pentru a-şi susţine aprovizionarea internă, continuă să limiteze disponibilitatea combustibililor”, explică Ole Hansen, analist la Saxo Bank.

„O prelevare din rezervele strategice ar contribui la compensarea scăderii stocurilor comerciale” şi ar uşura presiunea asupra preţurilor, adaugă Giovanni Staunovo, într-un comentariu pentru AFP. Cu toate acestea, „rezervele strategice sunt concepute pentru a face faţă perturbărilor temporare ale ofertei, şi nu dezechilibrelor structurale ale pieţei”, reaminteşte el. Rezerve mai reduse înseamnă că „piaţa ar putea deveni din ce în ce mai sensibilă la riscurile care afectează oferta, ceea ce s-ar putea traduce prin fluctuaţii mai mari ale preţurilor”, avertizează analistul.

Preşedintele francez Macron a purtat o discuţie cu Trump în cursul nopţii, subliniind necesitatea de a colabora pentru a combate creşterea preţurilor la combustibili şi pentru a asigura disponibilitatea la nivel global a produselor rafinate, a anunţat vineri Palatul Élysée. Franţa deţine în prezent preşedinţia G7.

Reuters a relatat joi că administraţia Trump le-a cerut Germaniei şi Franţei să-şi reducă stocurile de motorină de urgenţă, sub ameninţarea unei posibile interdicţii a exporturilor de motorină din SUA, potrivit a trei persoane apropiate discuţiilor.