Dan Perciun susține că mandatul suplimentar consecutiv, acordat rectorilor universităților care vor fuziona cu alte instituții superioare de învățământ și le vor absorbi va fi ultimul. Conform ministrului, asemenea modificări la Codul Educației sunt necesare pentru a duce procesul de comasare la bun sfârșit.

Șeful de la Educație consideră că în ultimii ani mai multe comunități universitare s-au extins prin absorbția altor instituții, iar unele dintre ele practic și-au dublat numărul de studenți și profesori.

Declarațiile sunt făcute după ce în spațiul public au apărut mai multe nemulțumiri referitoare la faptul că, pe lângă două consecutive aprobate prin lege, rectorii universităților care absorb alte instituții să mai poată obține unul.

Perciun notează că Senatul, în componență extinsă, având reprezentanți ai tuturor instituțiilor care au fuzionat, vor decide dacă oferă rectorului al treilea mandat.

„Modificarea propusă la Codul Educației nu spune altceva decât faptul că Senatul, în componență extinsă — cu tot cu reprezentanții instituțiilor absorbite — poate decide să-i ofere un ultim, al treilea mandat rectorului care gestionează procesul de absorbție. Decizia de a acorda acest privilegiu aparține Senatului și este crucială inclusiv pentru instituțiile care au fuzionat cu alte universități. Atacurile venite din partea unor reprezentanți ai partidelor politice la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante. Universitatea Tehnică a cunoscut un proces de modernizare fără precedent în ultimii 10 ani și este un pilon de bază al economiei naționale, gestionând în continuare un proces contestat constant – integrarea Universității Agrare. Comunitățile universitare vor decide cine să le reprezinte, nu politicienii”, transmite Perciun.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ultima perioadă, în mediul academic se discută despre o posibilă absorbție de către UTM a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, chiar dacă ultima și-a ales recent un rector. Fuziunea i-ar putea oferi lui Viorel Bostan, care conduce Universitatea Tehnică din 2015 și a preluat mandatul de la tatăl său, posibilitatea să conducă în continuare instituția. Asemenea circumstanțe au generat mai multe acuzații și declarații controversate în spațiul public.

Bostan a precizat pentru jurnaliștii de la deschide.md că, potrivit datelor pe care le deține, universitatea din Cahul ar putea să aibă mai multe probleme referitoare la buget și numărul de studenți. Potrivit funcționarului, pe 11 decembrie urmează o vizită împreună cu Perciun la Cahul, pentru a prezenta viziunea, iar universitatea din regiune nu se va închide și nu își va schimba sediul, ci va deveni parte a UTM.

Bostan a evitat să spună dacă vrea să dețină și al treilea mandat consecutiv.

„Nu suntem Coreea de Nord!” Val de nemulțumiri după proiectul MEC care i-ar permite lui Bostan să rămână rector la UTM

#comasare universități #Dan Perciun #mandate #rectori #UTM

Numărul milionarilor din Republica Moldova a crescut anul trecut. Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că 9 643 de persoane au declarat pentru 2025 venituri anuale de peste un milion de lei, cu 1 624 mai multe decât în anul precedent.

Cea mai mare sumă declarată de o singură persoană a fost de 169,6 milioane de lei. În total, milionarii au declarat venituri de 32,8 miliarde de lei și au achitat impozite în valoare de 2,3 miliarde de lei.

Cei mai mulți dintre milionari, 5 005 persoane, au declarat venituri între unu și două milioane de lei. Alte 2 992 de persoane au avut venituri cuprinse între două și patru milioane de lei, 698 – între patru și șase milioane, iar 464 – între șase și 10 milioane de lei. Totodată, 484 de persoane au declarat venituri de peste 10 milioane de lei.

Dintre cei 9 643 de milionari, 6 622 sunt bărbați și 3 021 sunt femei. Cea mai numeroasă categorie de vârstă este cea cuprinsă între 40 și 49 de ani, din care fac parte 3 351 de persoane. Cel mai tânăr milionar are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani.

Dividendele au fost principala sursă de venit a milionarilor, cu 13,45 miliarde de lei. Acestea au fost urmate de salarii, care au însumat 3,32 miliarde de lei.

În anul 2025, 211 159 de persoane fizice care nu desfășoară activități de întreprinzător au depus declarații de venit. În total, acestea au declarat venituri de 36,94 miliarde de lei, față de 31,12 miliarde de lei în 2024.

Impozitul pe venit declarat a ajuns la 3,41 miliarde de lei, comparativ cu 2,95 miliarde de lei în anul precedent. Salariile au rămas principala sursă de venit și au reprezentat 73,49% din totalul câștigurilor persoanelor fizice. Printre celelalte surse importante se numără dividendele și veniturile obținute din închirierea bunurilor imobile.

Totodată, 9 793 de persoane au beneficiat în 2025 de deduceri fiscale, în valoare totală de 112,55 milioane de lei. Cele mai solicitate au fost deducerile pentru studiile copiilor, serviciile medicale private și dobânzile achitate la creditele ipotecare pentru procurarea primei locuințe.

Peste 53 000 de contribuabili au folosit și mecanismul prin care pot direcționa 2% din impozitul pe venit către organizații necomerciale sau culte religioase. În total, au fost direcționate 28 de milioane de lei, cu 6,19 milioane de lei mai mult decât în anul precedent.