Mai multe orașe mari din Europa cer Uniunii Europene să interzică filtrele de țigări, pe motiv că acestea nu protejează sănătatea fumătorilor și reprezintă una dintre principalele surse de poluare urbană. Bruxelles, München, Dublin și Genova se numără printre orașele care s-au alăturat campaniei „No (Plastic) Filter”, inițiată de guvernul olandez împreună cu autorități locale și organizații ecologiste, relatează Politico.
Inițiatorii campaniei susțin că filtrele de țigări, fabricate în mare parte din plastic, nu reduc riscurile asociate fumatului, dar generează cantități importante de deșeuri. Aceștia consideră că actualele reguli europene, care obligă producătorii de tutun să suporte costurile colectării și curățării mucurilor de țigară, nu au dat rezultate suficiente.
În Bruxelles, mucurile de țigară reprezintă aproximativ 30% din totalul deșeurilor stradale. Potrivit consilierului municipal responsabil de curățenia publică, Anas Ben Abdelmoumen, colectarea acestora pune o presiune suplimentară asupra serviciilor de salubritate și afectează aspectul orașului.
Campania este susținută și de alte localități din Belgia, Germania, Cehia, Ungaria și Lituania. Inițiativa apare în contextul în care Comisia Europeană pregătește revizuirea Directivei privind produsele din tutun și a Directivei privind plasticul de unică folosință. Cele două procese legislative ar putea crea cadrul necesar pentru interzicerea filtrelor sau a plasticului utilizat la fabricarea acestora.
Organizația Mondială a Sănătății susține, de asemenea, eliminarea treptată sau interzicerea filtrelor, argumentând că acestea nu oferă beneficii reale pentru sănătate. Reprezentanții campaniei afirmă că filtrele creează impresia falsă că țigările ar fi mai puțin periculoase și contribuie la poluarea mediului.
La rândul lor, producătorii de tutun resping ideea că filtrele ar trebui eliminate. Nathan Jones, reprezentant al companiei British American Tobacco, susține că acestea contribuie la reducerea expunerii la anumite substanțe toxice și ajută producătorii să respecte normele europene privind emisiile țigărilor. Acesta admite însă că niciun tip de țigară, cu sau fără filtru, nu este sigur pentru sănătate.
Problema are și un impact financiar important asupra administrațiilor locale. La Haga, cheltuielile anuale pentru curățarea mucurilor de țigară sunt estimate la aproximativ două milioane de euro. Autoritățile orașului susțin că interzicerea tuturor filtrelor, indiferent de materialul din care sunt fabricate, ar fi cea mai eficientă soluție.
Majoritatea filtrelor sunt produse din acetat de celuloză, un tip de plastic care se degradează foarte greu în mediul natural. Deși există alternative biodegradabile, acestea nu sunt utilizate pe scară largă.
Experții în sănătate publică atrag atenția că filtrele nu elimină substanțele cancerigene din fumul de țigară și pot crea fumătorilor o falsă senzație de protecție. Dezbaterea privind interzicerea lor urmează să fie purtată la nivel european, în cadrul revizuirii legislației privind tutunul și produsele din plastic de unică folosință.
