Pericolul ascuns în odorizantele de cameră

Odorizantele de cameră se numără, probabil, printre cele mai iubite produse decorative folosite de gospodine în locuințe. Pe lângă faptul că oferă o notă frumoasă din punct de vedere estetic încăperilor în care sunt așezate, asigură întotdeauna un flux de aromă plăcută. E imposibil să nu apreciezi prospețimea dintr-o cameră curată.

Doar că, dincolo de aroma frumoasă pe care o pot emana odorizantele de cameră, acestea prezintă un pericol despre care prea puțin se vorbește. Are legătură cu substanțele chimice pe care produsele cu pricina le prezintă în compoziția lor, potrivit unor analize efectuate de specialiștii din industrie.

Substanțele chimice care asigură anumite arome ale produselor odorizante „sunt derivate din petrol, precum și aerosoli, a căror siguranță pentru sănătate a fost pusă sub semnul întrebării în studii recente din cauza toxicității”, a arătat una dintre cele mai importante companii de consultanță olfactivă din Spania, potrivit publicației El Tiempo.

Dacă vrei să te asiguri că nu îți expui corpul unor probleme grave de sănătate, cel mai bine este să optezi pentru odorizante cât mai naturale. De regulă, acestea sunt fabricate din uleiuri esențiale concentrate, care ajută la obținerea unor mirosuri și arome foarte intense, dar și durabile.

Ce conțin odorizantele chimice de cameră

În general, există trei substanțe chimice prezente în majoritatea odorizantelor de cameră, ce pot să afecteze în mod negativ starea de sănătate. Prima dintre ele este isopropanolul, un tip de alcool care prezintă miros foarte puternic. Această substanță este incoloră și se diluează ușor, expunând organismul uman unui anumit risc din punct de vedere al sănătății.

Aldehidele se numără, de asemenea, printre substanțele prezente în compoziția difuzoarelor chimice de cameră. Pe unele recipiente poate să fie indicat faptul că acest component este extras în mod natural din plante și flori aromatice, cum ar fi „lavanda, menta, laurul și citricele, cu o aromă foarte plăcută, mentolată”. Cea mai folosită substanță în odorizantele chimice de cameră, versiunea sintetică, este acetatul de linalil, în realitate.

Linanolul este o componentă periculoasă, de asemenea. Este des utilizată pentru fabricarea lumânărilor naturale, deși „sunt adesea prelucrate prin diferite reacții chimice, prezentând o carboxaldehidă în compoziția parfumului”. Specialiștii nu recomandă să se facă exces de aceasta, fiindcă poate expune sănătatea unor riscuri majore, în timp.

La Stăuceni ar urma să fie construit Moldova HiTech Park, primul parc de tehnologii avansate din Republica Moldova. Proiectul va ocupa aproximativ 50 de hectare, în apropiere de Arena Chișinău și de principalele căi de acces spre capitală. Autorii estimează că acesta ar putea atrage investiții de aproximativ 600 de milioane de euro.

Masterplanul viitorului parc a fost prezentat joi, 13 august, în prezența prim-ministrului Vasile Tofan. Documentul prevede spații pentru companii tehnologice, universități, centre de cercetare, laboratoare, startup-uri și infrastructură digitală. Vor exista și zone dedicate domeniilor MedTech, HealthTech și GovTech, precum și producției de înaltă tehnologie.

Potrivit planului, Moldova HiTech Park ar putea ajunge să aibă peste 600.000 de metri pătrați de spații construite și să găzduiască peste 21.000 de locuri de muncă calificate. Printre domeniile vizate se numără inteligența artificială, securitatea cibernetică, microelectronica, ingineria avansată și infrastructura digitală.

Parcul nu va fi conceput doar ca o zonă de birouri. Ideea este ca universitățile, cercetătorii, startup-urile și companiile să lucreze în același spațiu, pentru ca ideile și soluțiile noi să poată ajunge mai rapid pe piață.

O parte importantă a proiectului este componenta verde. Cel puțin 40% din suprafața parcului va fi rezervată spațiilor verzi și publice. Masterplanul prevede alei pietonale, piste pentru biciclete, transport public și zone de recreere. Proiectul include și soluții pentru colectarea și reutilizarea apei de ploaie și urmărește standarde internaționale de sustenabilitate.

Aproximativ 22% din suprafața parcului va fi destinată domeniilor MedTech și HealthTech. Aici ar urma să fie construite laboratoare, centre de testare și simulare, spații pentru cercetare medicală, robotică medicală și producție de înaltă tehnologie. Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică a Moldovei fac parte din structura de acționariat a parcului.

Pentru accesul către parc sunt prevăzute investiții importante în infrastructură. Este în proiectare reconstrucția și extinderea nodului rutier de pe traseul R6, precum și dezvoltarea bulevardului Bucovina. Potrivit planului, noul nod rutier ar urma să fie prima intersecție pe trei niveluri din Republica Moldova.

De asemenea, este planificată o conexiune de mobilitate urbană între Moldova HiTech Park și campusul Universității Tehnice a Moldovei de pe strada Studenților, pentru a facilita legătura dintre studenți, cercetare și companiile din parc.

Premierul Vasile Tofan a declarat că rolul statului este să asigure infrastructura și condițiile necesare pentru dezvoltarea proiectului și să faciliteze atragerea investițiilor private.

„O platformă de o asemenea amploare poate schimba radical modul în care se dezvoltă țara noastră și poate crea noi oportunități pentru oameni și pentru economie”, a declarat Vasile Tofan.

După prezentarea masterplanului, proiectul intră în etapa de pregătire a documentației urbanistice și tehnice. Elaborarea și aprobarea Planului Urbanistic Zonal este planificată pentru primăvara anului 2027. Ulterior, dezvoltarea va începe etapizat, pornind de la infrastructura de bază și nucleul inițial al parcului.

Moldova HiTech Park este dezvoltat de o companie cu acționariat public-privat, printre fondatori numărându-se statul, autoritățile locale din Stăuceni și Chișinău, Universitatea Tehnică a Moldovei și Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.