Jocurile Olimpice din 2024 sunt istorie. Trebuie să așteptăm alți patru ani, pentru a vedea Jocurile Olimpice de Vară, la Los Angeles, în 2028. Până atunci, sportivii pentru care JO 2024 tocmai s-a încheiat se vor lovi de o perioadă neobișnuită de inactivitate. Iar de aici rezultă o situație periculoasă pentru unii dintre ei.

Depresia post-olimpică este încă un subiect tabu şi potrivit experţilor există un număr mare de cazuri neraportate printre participanţi după eveniment, scrie Agerpres. ”Este celebrul model aisberg. Vedeţi câţiva oameni care vorbesc despre asta, dar nu vezi majoritatea”, a spus psihologul Marion Sulprizio.

Potrivit expertei de la Universitatea Germană de Sport din Koln, există multe opţiuni care pot ajuta la prevenirea ca sportivii să se afle într-o situaţie dificilă după Jocurile Olimpice.

”Psihologia şi psihologia sportului au multe de oferit şi de făcut muncă preventivă. Este important ca sportivii să se pregătească mental pentru ceea ce va urma”, a adăugat Sulprizio. ”Programele sunt acolo. Utilizarea lor nu este încă optimă, există loc de îmbunătăţire”, a mai spus ea.

Din ce în ce mai des sportivii vorbesc despre problemele lor mentale după Jocurile Olimpice, dar probabil şi mai mulţi evită aceste discuţii.

”Tema depresiei post-olimpice este un subiect tabu pentru mulţi sportivi. Dar acesta este cazul multor boli psihice. Frica de stigmatizarea este uriaşă”, a mai spus Sulprizio.

Subiectul a intrat în atenţia publicului când multiplul campion olimpic Michael Phelps a vorbit despre depresia post-Jocuri. Înotătorul american a dezvăluit că a dus o luptă după încheierea fiecărei olimpiade, începând după Atena 2004.

Phelps, în special, arată că şi campionii veterani pot fi afectaţi, dar debutanţii par să fie deosebit de expuşi.

”Sportivii care concurează pentru prima dată la Jocurile Olimpice cad într-o gaură destul de repede”, a spus Ulli Knapp, antrenorul săritoarei germane în lungime Malaika Mihambo. ”Sportivii mai experimentaţi ştiu la ce să se aştepte, în timp ce nou-veniţii sunt adesea de-a dreptul copleşiţi de evenimentul uriaş, precum Jocurile Olimpice”, a adăugat Knapp.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#depresie #Jocuri Olimpice

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.