Rusia se poate retrage din acordul cu cereale, deoarece cererile noastre nu sunt îndeplinite, a declarat purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Vladimir Putin, Dmitri Peskov. Anterior, Putin a permis retragerea din acord. Potrivit acestuia, motivul pentru aceasta este și utilizarea unui coridor de cereale pentru drone.

„Rusia a făcut în mod repetat astfel de gesturi de bunăvoință, dând dovadă de o abordare foarte, foarte responsabilă. Dar în lipsa reciprocității și în absența dorinței Occidentului colectiv de a îndeplini partea din acordurile referitoare la Rusia, această manifestare de bunăvoință și voință politică nu poate fi nesfârșită. De aceea se ia în considerare [retragerea din acord]”, a spus el, ca răspuns la o întrebare despre posibilitatea unei retrageri anticipate a țării din acord.

Acordul a fost încheiat la sfârșitul lunii iulie 2022, ultima dată când a fost prelungit până pe 17 iulie.

Cu o zi înainte, 13 iunie, președintele rus, Vladimir Putin, a spus că Moscova „se gândește” la cum să iasă din înțelegere. Potrivit acestuia, acordul a fost încheiat pentru țările prietenoase cu Rusia din Africa și America Latină, și nu pentru Ucraina. În aproape un an de acord, doar cererile Kievului au fost îndeplinite, cererile Moscovei nu sunt puse în aplicare, iar coridorul de-a lungul căruia se exportă cereale ucrainene este folosit pentru lansarea dronelor marine.

În aprilie, Ministerul rus de Externe a numit cinci probleme pe care țara trebuie să le rezolve în cadrul acordului de cereale: reconectarea Rosselkhozbank la sistemul internațional de transfer de informații interbancare SWIFT; reluarea livrărilor de mașini agricole, piese de schimb și service; eliminarea restricțiilor privind asigurarea și reasigurarea, ridicarea interdicției de acces în porturi; refacerea lucrărilor conductei de amoniac Tolyatti – Odesa; deblocarea activelor și conturilor străine ale companiilor ruse asociate cu producția și transportul de alimente și îngrășăminte.

Ministerul a declarat că fără îndeplinirea acestor condiții, acordul nu va fi prelungit în luna mai, dar acest lucru a fost totuși convenit, fără modificări. Pe 11 iunie, Ministerul deja a anunțat că negocierile pentru a satisface cerințele Moscovei sunt în desfășurare, dar Occidentul bloca trei dintre cele cinci sarcini – reconectarea la SWIFT, reluarea funcționării conductei de amoniac și furnizarea de piese de schimb.

BANI.MD: Prognoze de la fermieri. Pierderile din recolta cerealelor se vor ridica la 2 miliarde lei

#acord #Cereale #Dmitri Peskov #Rusia #Ucraina

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.