Este „prea devreme” să se vorbească despre o potențială candidatură la realegerea lui Vladimir Putin în 2024, a declarat Kremlinul, potrivit Al Jazeera.

Președintele rus „nu a făcut nicio declarație pe această temă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Reprezentanţii Kremlinului vor urmări îndeaproape alegerile regionale din septembrie 2023 pentru a trage concluziile potrivite în perspectiva alegerilor prezidenţiale din 2024, notează cotidianul rus Komerant.

Următoarele alegeri prezidenţiale din Rusia ar urma să aibă loc la 17 martie 2024, iar campania electorală, aşa cum a fost planificată, ar trebui să înceapă în decembrie 2023. Vladimir Putin (70 de ani), aflat la putere din 2000, şi-a anunţat participarea la alegerile din martie 2018 cu patru luni înainte ca acestea să aibă loc, adică în decembrie 2017, aminteşte EFE

Putin poate fi președinte până în 2036

În 2020, ruşii au validat în proporţie de 77,92% revizuirea Constituţiei, ceea ce îi permite lui Vladimir Putin să rămână la putere până în 2036.

Unul dintre amendamentele cele mai controversate îi conferă lui Vladimir Putin opţiunea a două mandate suplimentare la terminarea celui actual în 2024. El va avea astfel posibilitatea de a rămâne la Kremlin până în 2036, când va împlini 84 de ani. Vladimir Putin a venit la putere pe 9 august 1999, când a preluat primul său mandat de premier al Rusiei.

Președintele rus Vladimir Putin a fost reales cu un scor zdrobitor la alegerile din 2018, el având un mandat de șase ani la cârma celei mai întinse țări într-o epocă în care relațiile Moscovei cu Occidentul sunt marcate de o ostilitate tot mai mare.

Astfel, dominația sa politica asupra Rusiei se întinde pe aproape un sfert de secol, doar dictatorul Josef Stalin a condus țara mai mult.

#mandat #Peskov #Putin

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.