Comunicarea Gazprom cu Moldova în ceea ce privește gazele continuă, întrucât Chișinăul are datorii care trebuie achitate. Acest lucru a fost declarat de Dmitri Peskov, secretarul de presă al președintelui rus, Vladimir Putin. Precizarea a fost făcută pentru presa rusă luni, 2 octombrie curent, după ce, mai devreme, ministrul moldovean al Energiei, Victor Parlicov, a declarat că țara noastră oprește achizițiile de gaze de la Gazprom, deoarece s-a reușit obținerea gazelor mai ieftine din surse alternative pe piața europeană.

„Dacă am înțeles bine, comunicarea dintre Gazprom și Moldova continuă, mai ales că partea moldovenească are datorii, există o dispută cu privire la mărimea acestor datorii”, a explicat Peskov, menționând că această dispută trebuie soluționată.

Comentând cuvintele lui Parlicov despre oferta „mai profitabilă” a furnizorilor europeni, secretarul de presă al președintelui rus a avertizat că „piața spot [contracte pe termen scurt, „instantanee”] este foarte schimbătoare”.

„Da, acum puteți cumpăra gaz pe loc, care până la urmă, după origine, se va dovedi cel mai probabil rusesc pe piața europeană. Este posibil ca Moldova să fi făcut asta. Piața spot este de așa natură încât astăzi poate fi mai ieftină decât gazul prin conducte [Rusia îl furnizează în principal prin contracte pe termen lung], dar mâine va fi mult mai scump. Și trebuie să calculăm aici cumva în funcție de indicatori medii, într-un o anumită perspectivă”. „De aceea, bineînțeles, trebuie să înțelegem detaliile. Și principalul lucru este să stingem toate relațiile de datorii ale părții moldovenești cu Gazprom”, a reiterat el.

Presa afiliată Kremlinului scrie că „Gazprom a furnizat gaze atât Republicii Moldova, cât și republicii transnistrene, care nu este controlată de Chișinău”.

„În decembrie 2022, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, Andrei Spînu, a declarat că țara a reușit să obțină independența față de gazul rusesc. În același timp, în 2021, țările au prelungit acordul de furnizare pe cinci ani. Acordul a stabilit o formulă de calcul bazată pe prețurile de schimb și presupunând modificări ale costului livrărilor de la lună la lună”, mai scrie Rbc.ru.

Datoria Moldovei pentru gazul rusesc, conform estimărilor Gazprom, este de 709 milioane de dolari. Cu toate acestea, Camera de Conturi a Moldovei estimează datoria la 590,8 milioane de dolari. În septembrie 2023, Parlicov a propus soluționarea litigiului privind datoria pentru 1% din suma acesteia – 8,6 dolari. Gazprom a răspuns spunând că auditul a fost efectuat cu încălcarea tuturor acordurilor dintre părți.

La sfârșitul lunii septembrie, ziarul Kommersant a scris că partea moldovenească a propus un acord de reglementare, conform căruia Gazprom va șterge toate datoriile Moldovagaz. În schimb, Chișinăul este gata să plătească Gazprom 153,57 milioane de dolari drept compensație pentru „abaterile de la tarif”.

#Dmitri Peskov #Gazprom #ministerul energiei #Victor Parlicov

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.