Locuitorii din localitatea Gura Bîcului, raionul Anenii Noi cer Guvernului să consulte comunitatea, cu referire la măsurile pe care le întreprind în contextul focarelor de pestă porcină. Oamenii susțin că ar exista lipsă de transparență și documentație oficială.

Mesajul este transmis după ce în localitatea Roșcani a fost depistată pesta porcină în incinta unei ferme. Acolo erau crescute circa 65.000 de animale. În toate halele companiei există focare, circa 10.000 de porci au fost deja eutanasiați prin gazare, iar pagubele ajung la 440 de milioane de lei.

„Observăm cu îngrijorare că Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) nu a prezentat documente oficiale care să clarifice identitatea autorităților responsabile pentru decizia de înhumare. (…)

Nu s-a furnizat niciun raport care să ateste conformitatea solului cu normele legale pentru înhumarea unui număr atât de mare de animale infectate”, se arată în mesaj.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Așadar, oamenii cer publica imediată a documentelor oficiale care să clarifice procedurile și deciziile luate pentru a gestiona focarul. De asemenea, se mai solicită asigurarea că toate măsurile luate sunt în conformitate cu legislația națională și standardele internaționale privind sănătatea publică și protecția mediului.

Localnicii mai cer „implicarea activă a autorităților locale și a cetățenilor în procesul decizional, pentru a asigura măsuri adecvate și acceptate de comunitate”.

Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a declarat pentru Realitatea că reprezentanții Executivului vor examina scrisoarea deschisă adresată Guvernului și vor comunica cu localnicii din Anenii Noi, prin intermediul autorităților responsabile.

„Este intenția instituțiilor de stat să ofere informații verificate și să combată falsurile care din păcate au infectat spațiul public în legătură cu acest subiect”, a punctat funcționarul.

Ion Bulmaga, șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului, a precizat că la alegerea locației pentru înhumarea porcilor a fost aleasă în conformitate cu standardele în vigoare. Potrivit lui, animalele eutanasiate sunt dezinfectate și vor fi îngropate în sol cu un conținut mare de argilă, iar datorită acestui factor, în procesul de descompunere, gazele și lichidele emanate de cadavre nu va polua apele subterane și solul.

Spațiile destinate înhumării se vor afla la un kilometru de la prima casă din sat.

Amintim că, în weekend, mai mulți locuitori din Calfa și Roșcani, raionul Anenii Noi, au protestat, cerând ca toate carcasele animalelor să fie arse. Conform Agora, Alexandru Manciu, șeful adjunct al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, a intervenit la fața locului și le-a explicat că incinerarea va provoca daune mai mari mediului.

#Anenii Noi #Guvern #înhumare porci #pesta porcina #scrisoare

Un moldovean cu cetățenie română a fost arestat de Curtea de Apel Iași, după ce autoritățile din Lituania l-au dat în urmărire internațională și îl acuză de terorism. Sergiu Gurschi, în vârstă de 66 de ani, ar fi implicat într-o serie de incendieri cu dispozitive explozive, iar anchetatorii lituanieni susțin că operațiunile ar fi fost coordonate de serviciul militar de informații al Rusiei, scrie Ziarul de Iași.

Gurschi a fost reținut pe 24 septembrie, în jurul orei 22:45, la punctul de trecere a frontierei Albița, în timp ce se afla într-un autocar. Pe numele său, Tribunalul Districtual din Vilnius emisese, la 31 august 2026, un mandat european de arestare pentru infracțiuni de terorism.

A doua zi, pe 25 septembrie, Curtea de Apel Iași a dispus arestarea sa provizorie pentru 15 zile, în vederea predării către autoritățile din Lituania. Gurschi a fost plasat în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Iași. Următorul termen în dosar a fost stabilit pentru 7 octombrie.

Potrivit unor surse din Parchet citate de „Ziarul de Iași”, Gurschi și-ar fi declarat domiciliul în Sectorul 3 al Bucureștiului. În Lituania, acesta este anchetat într-un dosar privind incendierea unor bunuri și imobile cu ajutorul unor colete care ar fi conținut dispozitive explozive și care ar fi fost expediate prin companii de curierat precum DHL și DPD.

Potrivit mandatului emis de autoritățile lituaniene, Gurschi ar fi devenit membru al unei grupări teroriste în 2024 și, împreună cu alte persoane, ar fi participat la incendierea unor bunuri aparținând DHL. Faptele sunt anchetate ca acte de terorism, anchetatorii susținând că acestea ar fi pus în pericol viața și sănătatea mai multor persoane.

Autoritățile lituaniene au anunțat anterior anchete privind expedierea unor colete cu dispozitive explozive în mai multe țări europene. În septembrie 2025, 15 persoane au fost acuzate în Lituania de infracțiuni de terorism în legătură cu presupusa detonare a unor colete în Germania, Polonia și Marea Britanie. Potrivit anchetatorilor, coletele conțineau dispozitive explozive declanșate de cronometre electronice ascunse în perne de masaj.

Anchetatorii din mai multe țări europene susțin că în spatele unor astfel de operațiuni s-ar afla serviciul militar de informații al Rusiei, care ar urmări destabilizarea și intimidarea unor state europene ce sprijină Ucraina. Moscova a respins acuzațiile privind implicarea serviciilor sale de informații în aceste operațiuni.

Cazul lui Gurschi este al doilea dosar de acest tip în care o persoană este reținută la frontiera dintre Republica Moldova și România și ulterior arestată de Curtea de Apel Iași, într-un interval de mai puțin de o săptămână.

Pe 19 septembrie, aceeași instanță l-a arestat pe Iurie Manic, cetățean al Republicii Moldova, în baza unui mandat european de arestare emis de autoritățile franceze. Manic, în vârstă de 51 de ani, era căutat pentru infracțiuni legate de deteriorarea unor bunuri și subminarea moralului forțelor armate în scopul prejudicierii apărării naționale. Pentru aceste infracțiuni, pedeapsa maximă prevăzută de legea franceza este de 5 ani închisoare.

Potrivit anchetatorilor francezi, Manic ar fi coordonat o operațiune în care mai mulți cetățeni moldoveni ar fi fost recrutați pentru a realiza graffiti-uri cu mesaje legate de războiul din Ucraina.Toate acestea erau menite să manipuleze opinia publică și să amplifice tensiunile politice din Franța privind sprijinul acordat Ucrainei. Curtea de Apel Iași a dispus, la sfârșitul lunii septembrie, predarea acestuia către autoritățile franceze.