Peste 13.000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă au fost angajate, de la începutul anului 2025, prin intermediul subdiviziunilor teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Dintre acestea, 4278 sunt șomeri (32,9%), iar 387 – șomeri-zilieri sau persoane angajate pe perioadă determinată de până la trei luni.

„Din cele 13.010 persoane plasate în câmpul muncii, 43,5 % sunt femei (5653), 16,0% persoane cu vârsta 55 ani și peste (2086), 1,3% persoane cu dizabilități (164), 0,7% migranți reveniți de peste hotare (93), 38 persoane de etnie romă, etc.”, informează ANOFM.

Din totalul celor 4278 de șomeri care au fost angajați, 2660 sunt din mediul rural, 1288 – tineri cu vârsta cuprinsă între 16-35 de ani, 717 persoane cu vârsta de 55-63 ani, 164 – persoane cu dizabilități și 85 de migranți reveniți de peste hotare.

Cei mai mulți dintre noii angajați au început să lucreze în servicii colective, sociale și personale (34,4%). Alții s-au încadrat în agricultură (13,3%), industrie (11,8%) și industria prelucrătoare (11,7%). Circa 11,3% au fost angajați în comerț și tot atâția în construcții. Restul au găsit locuri de muncă în administrația publică (4,5%), sănătate și asistență socială (4,2%), învățământ (2,7%), transport, depozitare și comunicații (1,6%) și alte domenii.

ANOFM recomandă persoanelor care se află în căutarea unui loc de muncă să se adreseze la una dintre subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOFM) pentru a beneficia de susținere la angajare.

Amintim că, anul trecut, 16.699 persoane au fost ajutate de ANOFM să-și găsească un loc de muncă, ceea ce ar însemna că circa 25% din toți șomerii din Moldova au fost plasați în câmpul muncii prin intermediul subdiviziunilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#angajati #ANOFM #loc de munca #șomeri

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.