Peste 13.000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă au fost angajate, de la începutul anului 2025, prin intermediul subdiviziunilor teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Dintre acestea, 4278 sunt șomeri (32,9%), iar 387 – șomeri-zilieri sau persoane angajate pe perioadă determinată de până la trei luni.

„Din cele 13.010 persoane plasate în câmpul muncii, 43,5 % sunt femei (5653), 16,0% persoane cu vârsta 55 ani și peste (2086), 1,3% persoane cu dizabilități (164), 0,7% migranți reveniți de peste hotare (93), 38 persoane de etnie romă, etc.”, informează ANOFM.

Din totalul celor 4278 de șomeri care au fost angajați, 2660 sunt din mediul rural, 1288 – tineri cu vârsta cuprinsă între 16-35 de ani, 717 persoane cu vârsta de 55-63 ani, 164 – persoane cu dizabilități și 85 de migranți reveniți de peste hotare.

Cei mai mulți dintre noii angajați au început să lucreze în servicii colective, sociale și personale (34,4%). Alții s-au încadrat în agricultură (13,3%), industrie (11,8%) și industria prelucrătoare (11,7%). Circa 11,3% au fost angajați în comerț și tot atâția în construcții. Restul au găsit locuri de muncă în administrația publică (4,5%), sănătate și asistență socială (4,2%), învățământ (2,7%), transport, depozitare și comunicații (1,6%) și alte domenii.

ANOFM recomandă persoanelor care se află în căutarea unui loc de muncă să se adreseze la una dintre subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOFM) pentru a beneficia de susținere la angajare.

Amintim că, anul trecut, 16.699 persoane au fost ajutate de ANOFM să-și găsească un loc de muncă, ceea ce ar însemna că circa 25% din toți șomerii din Moldova au fost plasați în câmpul muncii prin intermediul subdiviziunilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#angajati #ANOFM #loc de munca #șomeri

Autoritățile italiene au transferat în Sardinia 88 de deținuți considerați printre cei mai periculoși mafioți și teroriști ai țării, o decizie care a provocat nemulțumirea autorităților locale. Guvernatoarea Sardiniei, Alessandra Todde, susține că insula riscă să devină „Cayenne-ul Italiei”.

Deținuții au ajuns în weekend la o bază militară de pe insulă, de unde au fost transportați sub escortă strictă către noua aripă de maximă securitate a penitenciarului din Uta. Identitățile acestora nu au fost făcute publice.

Toți sunt supuși regimului special de detenție 41-bis, unul dintre cele mai restrictive din Italia, destinat în special membrilor organizațiilor mafiote. Regimul urmărește să împiedice deținuții să comunice între ei și să transmită ordine către membrii aflați în libertate.

Transferul celor 88 de persoane a ridicat la 183 numărul deținuților aflați sub regimul 41-bis în Sardinia, aproximativ un sfert din totalul național.

Guvernatoarea Alessandra Todde a criticat decizia, susținând că autoritățile centrale au acționat fără o consultare suficientă cu Sardinia și că penitenciarele insulei se confruntă deja cu probleme de personal. În februarie, sute de persoane au protestat la Cagliari împotriva transferării deținuților.

„Guvernul a acționat într-un mod unilateral și arogant, tratând Sardinia ca pe Cayenne-ul Italiei”, a declarat Todde, făcând referire la celebra închisoare din Guyana Franceză, cunoscută drept „Insula Diavolului” și devenită celebră prin filmul „Papillon”.

Autoritățile italiene resping însă criticile. Ministrul adjunct al Justiției, Alberto Balboni, a acuzat-o pe Todde de ipocrizie și a amintit că proiectul noii aripi a penitenciarului din Uta a fost inițiat de un guvern anterior, în care era implicat partidul acesteia.

Transferul face parte, potrivit unui oficial penitenciar italian, dintr-un plan de concentrare într-un număr mai mic de închisori a deținuților condamnați la detenție pe viață și aflați sub regimul 41-bis. Sardinia are o tradiție de a găzdui astfel de deținuți, în special în anii 1990, în perioada represiunii împotriva mafiei siciliene.

Regimul 41-bis presupune izolarea strictă a deținuților. Aceștia petrec până la 23 de ore pe zi în celule și au dreptul la o singură oră de activitate fizică, într-un grup foarte restrâns. Interacțiunile și conversațiile sunt atent monitorizate pentru a preveni transmiterea de ordine sau informații între membrii organizațiilor criminale.

Decizia readuce în atenție și fosta închisoare de pe insula Asinara, supranumită „Alcatrazul Italiei”, unde au fost deținuți în trecut lideri mafioți precum Toto Riina și Raffaele Cutolo. Penitenciarul a fost închis în 1997.