De la începutul anului 2025, 16.005 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă au fost angajate prin intermediul subdiviziunilor teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM). Dintre acestea, 5.190 sunt șomeri (32,4%) și 500 au fost angajați temporar, pe perioade de până la trei luni.

„În această săptămână, am atins pragul istoric de 16 000 de persoane care și-au găsit un loc de muncă cu sprijinul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Acesta este cel mai bun rezultat din ultimii 10 ani. Reușim, pentru că ascultăm mai bine nevoile angajatorilor, oferim sprijin personalizat fiecărei persoane aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru că avem o echipă dedicată, profesionistă și curajoasă. Vom continua în același ritm, cu parteneriate solide în toată țara și cu respect pentru fiecare om care vrea să muncească”, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.

Din totalul persoanelor angajate, 7.283 sunt femei (45,5%), 2.660 au peste 55 de ani, 190 sunt persoane cu dizabilități, 107 sunt migranți reveniți din străinătate, iar 55 sunt de etnie romă.

Printre cei 5.190 de șomeri angajați, 2.790 sunt femei (53,8%), 3.174 provin din mediul rural (61,2%) și 1.560 sunt tineri între 16 și 35 de ani. De asemenea, 886 au între 55 și 63 de ani.

Cei angajați au fost încadrați în diverse domenii:
– 34,5% în servicii colective și sociale,
– 14,5% în agricultură,
– 11,1% în comerț,
– 10,4% în industrie,
– 9,2% în construcții,
– restul în administrație publică, educație, sănătate, transporturi și comunicații.

ANOFM recomandă persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă să se adreseze subdiviziunilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOFM), unde pot beneficia de consiliere și sprijin gratuit. Lista completă a subdiviziunilor este disponibilă pe site-ul www.anofm.md.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ANOFM #forta de munca #record

Problemele legate de lipsa brățărilor electronice pentru monitorizarea agresorilor și de colaborarea dintre instituțiile responsabile erau cunoscute încă din 2024, susține Olesea Stamate. Fondatoarea Mișcării Civice „Construim Încredere” afirmă că, deși autoritățile ar fi fost informate despre aceste deficiențe, situația nu a fost rezolvată, iar tragedia de la Măgdăcești arată consecințele acestor probleme.

Stamate a declarat că, pe 18 decembrie 2024, Comisia parlamentară pentru drepturile omului a organizat audieri publice în cadrul cărora au fost semnalate mai multe probleme în sistemul de protecție a victimelor violenței.

Potrivit ei, atunci s-a constatat că un număr important de ordonanțe de protecție emise de instanțe nu erau executate, iar Inspectoratul Național de Probațiune (INP) nu dispunea de suficiente echipamente pentru monitorizarea electronică a agresorilor. Totodată, ar fi fost identificate probleme în colaborarea dintre instituțiile implicate.

„Eu cred că de câțiva ani buni nu au fost cumpărate brățări. Despre acest lucru se semnalează de foarte mult timp”, a declarat Stamate în cadrul unei emisiuni TV.

Ea susține că mai mulți angajați ai Inspectoratului Național de Probațiune care au vorbit despre aceste probleme în cadrul audierilor parlamentare ar fi plecat ulterior din instituție. Stamate mai afirmă că și persoane care ar fi sesizat conducerea INP și Ministerul Justiției despre lipsa echipamentelor ar fi fost înlăturate din funcții.

Stamate a pus sub semnul întrebării și reforma prin care a trecut Inspectoratul Național de Probațiune în 2024 și a cerut să fie prezentate rezultatele acesteia.

„INP a trecut printr-o reformă instituțională în 2024, anunțată de Ministerul Justiției. Întrebarea mea este: care sunt rezultatele acestei reforme?”, a spus ea.

În ceea ce privește achiziția noilor brățări, Stamate a declarat că a verificat informațiile disponibile pe platforma de achiziții publice și a identificat un contract, însă nu știe dacă echipamentele au fost deja livrate.

Olesea Stamate și membrii Mișcării Civice „Construim Încredere” au participat vineri, 4 septembrie, la protestul organizat în fața Ministerului Afacerilor Interne, după tragedia de la Măgdăcești. Manifestanții au cerut măsuri mai eficiente pentru protejarea victimelor violenței în familie, monitorizarea agresorilor și sancțiuni mai dure pentru încălcarea ordinelor de protecție.

Amintim că, la 31 august, un bărbat de 47 de ani și-ar fi împușcat mortal soția, în vârstă de 42 de ani, după care s-ar fi sinucis. Femeia avea un ordin de protecție, iar agresorul purta o brățară electronică de monitorizare, care, potrivit informațiilor preliminare, ar fi fost nefuncțională. Autoritățile verifică în prezent dacă mecanismul de supraveghere a fost activ și dacă instituțiile responsabile au respectat procedurile de intervenție.