Pe parcursul anului trecut, 3.560 de lucrători medicali au făcut naveta zilnic sau săptămânal către instituții medicale situate în alte localități decât cele de domiciliu. Informația a fost confirmată de Ministerul Sănătății într-un răspuns oferit agenției IPN.

Potrivit autorităților, din octombrie 2024, personalul medical și farmaceutic care face naveta beneficiază de compensații pentru transportul tur-retur, măsură menită să stimuleze menținerea cadrelor în sistemul de sănătate.

Ministerul precizează că lucrătorii care primesc aceste compensații provin din 129 de instituții publice. Sumele sunt calculate individual, în funcție de distanța parcursă și de tarifele transportului rutier regulat.

În același timp, tinerii specialiști cu studii medicale și farmaceutice, repartizați în mediul rural, beneficiază de un pachet mai larg de facilități, inclusiv indemnizații unice, compensații pentru energie electrică, lemne sau cărbune, precum și pentru transportul între domiciliu și locul de muncă.

Totodată, aceștia pot primi, în anumite condiții, compensații pentru închirierea locuinței, acordate în baza unui contract de locațiune înregistrat legal. Sprijinul financiar lunar poate ajunge până la 20% din salariul minim pe economie, adică maximum 1.260 de lei, în 2026.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#lucrători medicali #naveta

Unde se termină interesul public și începe invadarea vieții private? Cum verifici o informație atunci când timpul te presează? Și cât de mult poate fi modificat un titlu pentru a atrage atenția? Sunt câteva dintre întrebările discutate la cel de-al treilea workshop din cadrul programului dedicat formării tinerilor jurnaliști de expresie românească din Republica Moldova.

Cu genericul „Jurnalism cu reguli: Despre etică și deontologie (d)in practică”, întâlnirea a fost susținută de Victoria Dumbravă, jurnalistă și manageră media, cu peste 20 de ani de experiență în domeniu.

Participanții au discutat despre verificarea informațiilor, protejarea surselor, respectarea vieții private și diferența dintre interesul public și simpla curiozitate a publicului. Prin exerciții practice, aceștia au analizat situații în care un jurnalist trebuie să ia decizii rapide, dar să nu piardă din vedere responsabilitatea față de public și față de oamenii despre care relatează.

„Ceea ce face Fundația Myosotis cu acest ciclu de workshop-uri este anume să îi scoată pe acești tineri din fluxul lor cotidian, să le aducă persoane importante și interesante care să le vorbească despre cum se face jurnalism și cum trebuie să facem jurnalism și, de fapt, care este importanța și menirea acestei puteri a patra. Și eu mă bucur să văd acest interes, în primul rând, în rândul tinerilor”, a subliniat Victoria Dumbravă.

Pentru Natalia Rudei, discuția despre etică este relevantă și dincolo de jurnalism, mai ales în domeniul comunicării publice:

„Am ales să vin la acest workshop pentru că și în administrația publică se pune foarte mult accent pe comunicare și am fost foarte curioasă în ceea ce ține de cum trebuie să formulăm etic o informație ca aceasta să ajungă la public.”

Workshop-ul a arătat că jurnalismul responsabil nu înseamnă doar să fii primul care publică o informație, ci și să știi ce verifici, cum formulezi și ce consecințe poate avea ceea ce alegi să transmiți.

Seria de workshop-uri continuă pe 3 octombrie, când Vitalie Cojocari, jurnalist care vine special din București, va discuta cu participanții despre experiența sa și despre secretele vieții de jurnalist. La întâlnire sunt așteptați și tinerii care nu au participat la workshopurile anterioare.

Programul „Formarea noii generații de jurnaliști de expresie românească în Republica Moldova” este realizat de Fundația Myosotis și finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova.