Peste 420 milioane de euro a primit Moldova în acest an prin cele trei Platforme de Sprijin. Unde s-au dus banii?

Peste 420 milioane de euro au fost transferate în bugetul de stat după cele trei conferințe ale Platformei de Sprijin pentru Moldova, anunță ministerul Finațelor.

Astfel, Republica Moldova a reușit să mobilizeze surse externe pentru sprijin bugetar direct de la partenerii de dezvoltare în valoare echivalentă a 13,72 miliarde lei (cca. 671 mil. euro), cu 8,64 miliarde lei (cca. 422,9 mil. euro) mai mult decât a fost planificat la începutul anului bugetar.

De la FMI au venit 55,1 mil. euro și 33,2 mil. dolari SUA, de la Bănca Mondială – 101,3 mil. euro și 9,24 mil. dolari SUA, de la Comisia Europeană – 75,0 mil. euro, din partea Agenției Franceze de Dezvoltare – 75,0 mil. euro, Guvernului Germaniei – 40,0 mil. euro, Guvernului României – 10,49 mil. euro și Guvernului Poloniei – 20 mil. euro.

De asemenea, în contul special, deschis de Ministerul Finanțelor pentru colectarea donațiilor financiare destinate asistenței umanitare pentru gestionarea crizei refugiaților din Ucraina, a fost încasată de la donatorii externi suma echivalentă cu cca. 199,7 milioane de lei, inclusiv din partea Guvernelor Elveției (3,2 mil. USD), Suediei (3,66 mil euro), Lituaniei (3,25 mil. euro), Slovaciei (0,1 mil. euro) și Estoniei (0,1 mil. euro).

Suplimentar, până la finele anului sunt preconizate intrări de mijloace financiare pentru suport bugetar nerambursabil în bugetul de stat de la: (i) Guvernul SUA – 30 mil. dolari SUA și (ii) Guvernul Norvegiei – 14,0 mil. dolari SUA, resurse ce vor fi canalizate prin intermediul Fondului Fiduciar instituit de către Banca Mondială.

Pentru anul 2023 s-a reușit mobilizarea asistenței financiare externe pentru sprijin bugetar în valoare de 16,87 miliarde de lei (inclusiv 25,6% – resurse nerambursabile), dintre care cca. 160,5 mil. euro (circa 3,3 miliarde lei) sunt angajamente financiare anunțate în cadrul Conferinței de la Paris (21 noiembrie 2022).

În cadrul celor trei Conferințe ministeriale „Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova” (București, Berlin, Paris), partenerii de dezvoltare au enunțat pentru țara noastră angajamente financiare și umanitare în valoare echivalentă a cca. 1,4 miliarde de euro, care urmează a fi alocate și valorificate în următorii ani.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Precizăm că o parte semnificativă din suportul anunțat în cadrul „Platformei de sprijin pentru Moldova” nu este gestionat de Guvern, ci de agențiile ONU și beneficiari din sectorul privat ai diferitelor proiecte investiționale și scheme de garantare. În același timp, o parte din creditorii externi, precum BEI, BERD, Banca Mondială, CEB etc., și-au exprimat intenția de a oferi suport pentru proiectele investiționale de infrastructură pentru următorii ani, care vor contribui la consolidarea rezilienței statului nostru.

#asistenta financiara #Ministerul Finantelor #FMI

Psihologii care activează în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic vor dedica aproape jumătate din timpul de lucru activităților directe cu elevii – între 18 și 20 de ore pe săptămână – potrivit unui proiect de regulament supus consultărilor publice, transmite IPN.

În învățământul general, psihologii vor avea un program de lucru de 35 de ore pe săptămână, dintre care 18 ore vor fi dedicate asistenței directe acordate elevilor: evaluări psihologice, consiliere individuală și de grup, activități de prevenție și dezvoltare personală. Celelate 17 ore vor fi destinate colaborării cu cadrele didactice și părinții, implicării în consilii pedagogice și comisii metodice, dar și pregătirii metodologice și conlucrării intersectoriale.

În învățământul profesional tehnic, programul săptămânal al psihologului este de 40 de ore, din care 20 vor fi dedicate activităților directe cu elevii.

Proiectul supus consultărilor publice urmărește să clarifice atribuțiile și responsabilitățile psihologului școlar, precum și să stabilească standarde minime pentru spațiile de lucru și să consolideze colaborarea cu alte servicii de sprijin educațional și social.

Ministerul Educației și Cercetării motivează elaborarea acestui document prin necesitatea unei reglementări unitare, în contextul în care activitatea psihologilor se bazează în prezent pe acte dispersate.

Potrivit proiectului de regulament, cabinetul psihologic trebuie să fie un spațiu dedicat, separat de alte activități educaționale, care să asigure intimitate, confort și confidențialitate. Amenajarea spațiului trebuie să permită atât consilierea individuală, cât și lucrul cu grupuri mici de elevi.

Proiectul mai prevede că psihologii trebuie să dețină studii superioare în domeniul psihologiei sau psihopedagogiei, corespunzătoare nivelurilor 6 sau 7 ale Cadrului Național al Calificărilor. Aceștia vor fi angajați prin concurs.