Kaufland Moldova a publicat Raportul de Sustenabilitate al companiei, aferent anilor financiari 2022- 2023 (perioada martie 2022- februarie 2024). Raportul este structurat în cinci capitole: Compania noastră, Angajamentul nostru pentru sustenabilitate, Echipa noastră, Partenerii noștri și Impactul de mediu.

Conținutul raportului oferă o analiză completă și transparentă a activității companiei pentru cele 9 magazine și sediul central. Totodată, raportul oferă informații despre lanțul de aprovizionare a magazinelor Kaufland, inițiativele de reducere a impactului asupra mediului și, nu în ultimul rând, despre proiectele cu impact în comunitate.

„Publicarea raportului de sustenabilitate vine să sublinieze angajamentul nostru de a fi transparenți în privința acțiunilor noastre și a impactului pe care îl generăm în societatea în care activăm. Investițiile noastre în inițiativele ESG (Mediu, Social și Guvernanță) reflectă dorința noastră de a contribui la un viitor mai sustenabil pentru noi toți”, a declarat Cristina Aramă, Manager Corporate Affairs Kaufland Moldova.

Abordarea sustenabilă a companiei se reflectă asupra întregului lanț valoric, compania împărtășind astfel progresele în mai multe domenii cheie. Mai jos regăsești cifrele cheie aferente anului financiar 2023 ( martie 2023 – februarie 2024):

Social

823 angajați în echipa noastră, dintre care 76,8% sunt femei (632 femei și 191 bărbați)
Programul A.C.C.E.S. al Kaufland România a fost extins în Moldova în 2023

24 angajați cu dizabilități

Kaufland a obținut titlul de Top Employerpentru al patrulea an consecutiv în Republica Moldova, respectiv al șaselea an în Europa potrivit evaluării realizate de organizația independentă Top Employers Institute din Olanda;

Aproape 24,7 mil. MDL reprezintă valoarea totală a beneficiilor pentru angajații noștri
În 2023, 66% din cheltuielile cu furnizorii au fost alocate către ~77% furnizori locali

Economic

>2.736 mil. MDL valoare economică directă generată
Bugetul total al investițiilor cu impact la nivel comunitar, prin donații și sponsorizări, reprezintă 4,72 mil. MDL
6.689 de produse sunt achiziționate de la producători și furnizori locali

Mediu

1.101 tone de deșeuri deviate de la eliminare
100% din magazinele noastre dispun de Sisteme de colectare Tomra și Broscuța
Intensitatea energetică s-a redus cu >20% atât în 2022, cât și în 2023, comparativ cu 2021

Acestea sunt doar o parte din rezultatele de sustenabilitate atinse de companie, mai multe detalii fiind oferite în cadrul raportului publicat pe www.kaufland.md

Mai mult, Kaufland Moldova și-a asumat să ia măsuri și să implementeze proiecte care contribuie la realizarea Obiectivelor ONU de Dezvoltare Durabilă (Global Compact), care abordează cele mai presante probleme ale planetei, de la eradicarea sărăciei, îmbunătățirea sănătății și a educației, creșterea sustenabilității urbane și până la susținerea principiilor de guvernanță recomandate de ONU în domeniul drepturilor omului, anti-corupție, protecția mediului și practici de lucru sustenabile.

Totodată, compania și-a asumat noi ținte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, în urma aderării Grupului Schwarz la Inițiativa Science Based Targets, ținte care sunt în concordanță cu nivelul de decarbonizare necesar pentru a limita creșterea temperaturii globale la 1,5°C. Compania își propune să atingă neutralitatea climatică (Net-Zero) până în 2050, ținând cont de toate emisiile vizate de criteriile SBTi Net-Zero Standard (aferente Scope 1, Scope 2 și Scope 3), vizând atât activitățile directe ale companiei, cât și cele generate de furnizori și parteneri.

Despre Kaufland Moldova

Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.550 de magazine în 8 țări, peste 155.000 de angajați și o rețea de 9 de magazine în Republica Moldova. Obiectivul nostru este să aplicăm cele mai inovatoare tehnologii în domeniul retail, astfel încât clienții să se bucure de produse proaspete, la cel mai bun raport calitate-preț, prin promovarea sustenabilității și a produselor locale.

Asumarea responsabilității ecologice și sociale este un aspect esențial al politicii corporative Kaufland. Compania crede în ideea că lumea poate fi un loc mai bun prin implicarea fiecăruia. De aceea, în 2018, Kaufland a dezvoltat platforma „Implicarea face diferența”, sub umbrela căreia sunt comunicate toate acțiunile de responsabilitate socială.

Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.kaufland.md.

Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați: presa@kaufland.md

#Kaufland Moldova #raport #sustenabilitate

Finlanda își testează capacitatea de a supraviețui unei crize majore într-un moment în care Rusia reprezintă principala preocupare de securitate pentru Europa de Nord. Peste 2.000 de persoane participă la un amplu exercițiu de protecție civilă în orașul Kuopio, unde scenariul include atacuri cibernetice, întreruperea alimentării cu energie și apă și amenințarea unor lovituri cu rachete.

Este cel mai mare exercițiu de protecție civilă organizat în Europa de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit Euronews. În centrul exercițiului se află un adăpost subteran săpat în stâncă, proiectat să ofere protecție inclusiv împotriva unor atacuri nucleare sau biologice. În mod normal, spațiul este o sală de sport. Pentru exercițiu, însă, sute de persoane au dormit acolo pe paturi de campanie, transmite Mediafax.

Finlandezii simulează o criză provocată de atacuri

Scenariul pregătit la Kuopio este unul complex. Infrastructura critică a orașului este afectată de atacuri cibernetice, alimentarea cu apă și electricitate este perturbată, iar populația trebuie să se pregătească pentru posibilitatea unor atacuri cu rachete. În interiorul adăpostului, militarii finlandezi echipați în costume de protecție și măști verifică nivelul radiațiilor.

Scopul nu este doar testarea echipamentelor. Autoritățile vor să vadă dacă populația știe ce trebuie să facă în primele ore ale unei crize, inclusiv într-o situație în care serviciile publice nu mai funcționează normal. Finlanda recomandă ca oamenii să fie capabili să se descurce singuri cel puțin 72 de ore, în cazul în care electricitatea se întrerupe sau apa devine nepotabilă.

Lecția războiului din Ucraina

Exercițiul are loc într-o țară care împarte cu Rusia o frontieră de peste 1.300 de kilometri, de la Marea Baltică până în apropierea Cercului Polar. Finlanda a intrat în NATO în 2024, împreună cu Suedia, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Până atunci, strategia finlandeză se bazase în mare măsură pe capacitatea proprie de apărare. Acum, autoritățile încearcă să combine apărarea militară cu pregătirea populației.

Asko Muhonen, colonel în rezervă și organizator al exercițiului de la Kuopio, spune că apărarea Finlandei depinde nu doar de armată, ci și de mentalitatea oamenilor obișnuiți, care trebuie să fie pregătiți să își asume responsabilitatea pentru securitatea țării. Ucraina oferă una dintre cele mai importante lecții. În timpul atacurilor rusești, oamenii au uneori doar câteva minute pentru a ajunge la o stație de metrou sau într-o parcare subterană. De aceea, spune Muhonen, un adăpost nu trebuie neapărat să reziste unui atac nuclear pentru a fi util. Mai important este ca oamenii să poată ajunge rapid într-un loc care oferă un anumit nivel de protecție.

„Nimeni nu știa că se poate întâmpla”

Printre participanții la exercițiu se află și Dmytro Untila, un student ucrainean de 20 de ani. El se afla acasă, în Odesa, când rachetele rusești au lovit orașul la 24 februarie 2022, în prima zi a invaziei pe scară largă. Nu avea un adăpost la care să poată ajunge și s-a refugiat în holul de la intrarea în clădire. Experiența l-a făcut să privească diferit pregătirea pentru situații de urgență. Potrivit lui, instruirea ar fi fost cu siguranță utilă în Ucraina, pentru că „nimeni nu știa că se poate întâmpla”. Aceasta este una dintre ideile centrale ale exercițiului finlandez: populația trebuie să știe ce are de făcut înainte ca o situație reală să apară.

Și infrastructura energetică este testată

Războiul nu înseamnă însă doar rachete. Juha Räsänen, directorul companiei energetice Savon Voima, spune că în regiunea Kuopio cele mai obișnuite amenințări pentru infrastructură sunt încă ninsorile abundente, furtunile și vremea severă. Dar situația s-a schimbat radical după invazia Ucrainei. Compania a renunțat la achiziționarea biocombustibilului rusesc și, potrivit lui Räsänen, a observat o creștere semnificativă a atacurilor cibernetice asupra rețelei.

Inginerii au descoperit anul trecut și cel puțin zece autocolante amplasate în puncte considerate vulnerabile ale infrastructurii energetice. Alte companii finlandeze au raportat descoperiri similare, fără să fie clar cine le-a amplasat. Au fost observate și drone în apropierea liniilor electrice, însă autorii nu au fost identificați. Totuși, serviciul finlandez de securitate și informații a precizat că a investigat numeroase sesizări și nu a identificat, în acest caz, nimic care să reprezinte o amenințare confirmată. Unele observații raportate de populație, inclusiv drone, au avut explicații obișnuite.

Finlanda are propria memorie a războiului

Pregătirea populației are și o explicație istorică. În războaiele purtate cu Uniunea Sovietică, Finlanda a pierdut aproximativ 11% din teritoriu, iar peste 400.000 de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele. La Kuopio, memoria acelor evenimente este încă vie.

Risto Mönkkönen, în vârstă de 95 de ani, își amintește cum, în copilărie, a fugit într-un adăpost împreună cu tatăl său în momentul în care un bombardament a lovit orașul. Cinci dintre prietenii tatălui său au fost uciși.

Pirkko Naukkarinen, acum în vârstă de 102 ani, avea 16 ani când a lucrat într-o bucătărie de campanie din apropierea frontului. A trecut prin bombardamente și a fost nevoită să se ascundă în tranșee și șanțuri.

O altă femeie, Aili Toivanen, a povestit că familia sa a fost evacuată de două ori. A doua oară, trenul în care se aflau a fost bombardat de aviația sovietică. Când Rusia a invadat Ucraina în 2022, ea s-a temut că ar putea fi obligată să-și părăsească locuința pentru a treia oară.

„Nu trebuie să credem ce spun, ci să observăm ce fac”

La exercițiul din Kuopio participă inclusiv copii și studenți. Pentru autoritățile finlandeze, pregătirea începe cu mult înainte ca o criză să apară. Ideea este ca oamenii să știe cum să reacționeze atunci când electricitatea dispare, comunicațiile sunt afectate, apa nu mai poate fi consumată sau apare o amenințare militară. Finlanda nu susține că poate elimina toate riscurile. Dimpotrivă, unul dintre mesajele exercițiului este că nu toate amenințările pot fi prevenite. Dar o populație pregătită poate reduce efectele unei crize. Într-un context european în care autoritățile avertizează tot mai des asupra atacurilor cibernetice, sabotajului și altor forme de război hibrid, modelul finlandez pune accentul pe o idee simplă: apărarea unei țări nu începe și nu se termină la granița armatei. „Nu credeți ce spun, ci observați ce fac”, este mesajul transmis de Asko Muhonen atunci când vorbește despre Rusia.