Peste 5 600 de apeluri au fost recepționate zilnic, pe parcursul lunii iulie, de Serviciul național unic pentru apelurile de urgență. Circa 68% dintre adresări au reprezentat situații reale de urgență, iar alte 32% au fost calificate drept non-urgente și nu au necesitat intervenția imediată a echipajelor specializate.

Potrivit datelor Serviciului 112, operatorii au gestionat în medie 5 620 de apeluri pe zi, ceea ce înseamnă aproximativ 234 de solicitări în fiecare oră. Fiecare apel a fost evaluat, iar cazurile care au necesitat intervenție au fost transmise către serviciile de urgență competente.

Cele mai multe solicitări au fost direcționate către echipajele de asistență medicală urgentă – în medie 2 123 de cazuri zilnic. Poliția a fost solicitată la aproximativ 1 057 de situații pe zi, iar pompierii și salvatorii au intervenit la circa 99 de cazuri zilnic.

Printre cele mai frecvente urgențe medicale s-au numărat cazurile de hipertensiune arterială, afecțiuni nediagnosticate, dureri abdominale sau de spate, dureri toracice, dificultăți de respirație, cefalee, îmbolnăviri ale copiilor și accidente prin cădere.

Intervențiile pompierilor și salvatorilor au fost generate în special de incendii, misiuni de căutare-salvare și alte situații care au necesitat sprijin specializat. Solicitările către Poliție au vizat, în principal, infracțiuni contra vieții și sănătății persoanei, incidente în domeniul transporturilor, infracțiuni patrimoniale, cazuri de violență în familie, persoane dispărute și fapte ce afectează ordinea publică.

La nivel teritorial, cele mai multe apeluri au fost înregistrate în municipiul Chișinău – 63 235. Urmează municipiul Bălți, cu 8 425 de apeluri, raionul Orhei – 7 234, Ungheni – 4 823, Cahul – 4 579, Ialoveni – 4 496, Fălești – 4 440, Hîncești – 4 373, Soroca – 4 330 și Edineț – 3 859 de solicitări.

Serviciul 112 reamintește că numărul unic de urgență trebuie utilizat exclusiv în situații care pun în pericol viața, sănătatea sau siguranța oamenilor, bunurile ori mediul. Apelurile nejustificate pot afecta capacitatea de răspuns a operatorilor și a echipajelor de intervenție, întârziind ajutorul în cazurile în care fiecare secundă contează.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cetățenii vorbesc despre importanța unei treceri mai rapide a frontierei cu România, subliniind că fluidizarea traficului vamal le-ar aduce un plus de confort și noi oportunități. De asemenea, aceștia apreciază impactul vizibil al sprijinului venit din partea statului român pentru dezvoltarea comunităților locale din Republica Moldova.

Potrivit persoanelor intervievate, mobilitatea peste Prut este o necesitate zilnică pentru mulți cetățeni, fie pentru studii, fie pentru locuri de muncă sau vizite personale. În același timp, oamenii sunt informați cu privire la proiectele susținute de statul român și Uniunea Europeană, cum ar fi renovarea școlilor, a grădinițelor sau construirea facilităților sportive pentru tineret, și recunosc sprijinul direct oferit de aceste fonduri la nivel local.

„Sunt din raionul Ungheni și sunt nemijlocit în apropiere de frontieră. Dacă aș avea o trecere mai ușoară, mi-ar fi mult, mult mai comod. Chiar m-aș gândi serios la faptul să îmi găsesc și un loc de muncă în regiunea Iași”, a menționat un tânăr intervievat, subliniind utilitatea viitorului pod din regiune.

O altă persoană a evidențiat sprijinul românesc ajuns direct în comunitatea sa de baștină: „Când în satul meu natal au fost alocate fonduri din România, a fost construit un stadion foarte modern, unde tinerii și copiii își petrec timpul. Precum și la grădiniță cunosc că au fost alocate resurse pentru a face renovări pe interior”.

De asemenea, oamenii subliniază că sprijinul Guvernului României se reflectă și prin proiecte de colaborare între școli și licee, demonstrând un angajament continuu pentru educație și viitor. Tinerii care au studiat în România amintesc de faptul că o infrastructură mai bună și proceduri vamale simplificate ar însemna o flexibilitate mult mai mare pentru toți cei care călătoresc frecvent, contribuind esențial la o integrare și colaborare mai strânsă între cele două maluri ale Prutului.

Opiniile integrale ale cetățenilor pot fi vizionate aici:

„Parcursul european este cel mai sigur plan pentru modernizarea țării. Haideți să construim împreună o Moldovă Europeană.”

Despre Asociația pentru Dezvoltare Locală „Smart City”

Asociația pentru Dezvoltare Locală „Smart City” este o organizație non-guvernamentală din Republica Moldova, dedicată digitalizării și modernizării comunităților locale. Misiunea sa este de a transforma localitățile în spații mai accesibile, sigure și eficiente, aducând inovația tehnologică mai aproape de cetățeni, fiind puntea dintre societatea civilă și autorități. Deoarece dezvoltarea durabilă la nivel local este legată de parcursul european al țării, Asociația a inițiat o campania de educare și informare „Construim Moldova Europeană”. Această inițiativă explică integrarea în UE pe înțelesul tuturor, traducând termenii politici în cifre, fapte și avantaje practice. Pentru mai multe detalii și noutăți despre proiecte, vizitați:

#frontieră #Romania #VOX