Israelul a respins planul de pace în 15 puncte al preşedintelui american Donald Trump pentru Fâşia Gaza şi nu se va retrage din teritoriul palestinian până când mişcarea palestiniană islamistă Hamas nu se va dezarma complet, a declarat duminică premierul Benjamin Netanyahu, scrie antena3.ro.

Israelul respinge documentul cu 15 puncte prezentat la sfârşitul lunii iulie de Consiliul pentru pace al lui Donald Trump, iar armata sa „nu va efectua nicio retragere până când Hamas nu va fi efectiv dezarmat”, a afirmat Netanyahu în timpul unei reuniuni a cabinetului, scrie The Jerusalem Post.

„Israelul respinge documentul cu 15 puncte pentru Gaza propus de Consiliul pentru Pace”, a declarat Netanyahu. „Forțele de Apărare Israeliene nu vor efectua nicio retragere până când Hamas nu va fi cu adevărat dezarmată.”

Netanyahu și-a reiterat, de asemenea, opoziția față de înființarea unui stat palestinian.

„În ceea ce privește Fâșia Gaza, în primul rând, vreau să clarific ideea principală: atâta timp cât sunt prim-ministru, nu va exista un stat palestinian, nici în Gaza, nici în Iudeea și Samaria. Nici «Fatahstan», nici «Hamastan»”, a spus el.

Netanyahu a adăugat că Israelul discutp cu SUA despre dezarmarea Hamas, dar a subliniat că aceasta va trebui să fie „o dezarmare autentică, nu una fictivă”.

„Când spun că Hamas este dezarmat, asta înseamnă armele grele, armele mai puțin grele, toate armele”, a spus el.

Israelul își va menține poziția în ceea ce privește propunerile americane pe care le consideră inacceptabile, a adăugat Netanyahu. Netanyahu a abordat, de asemenea, zvonurile privind activitatea Israelului în Liban.

„În ultimele zile, Israelul a acționat cu forță în Liban, eliminând teroriști, inclusiv pe creasta Ali Taher”, a declarat Netanyahu, deși a adăugat că nu poate oferi detalii pe această temă, spunând doar că Israelul desfășoară o „activitate foarte importantă”.

Netanyahu spune că prețuiește „parteneriatul istoric” cu SUA și Trump

Vorbind despre Iran, Netanyahu a spus că Iranul se abține să atace Israelul, deoarece „știe ce lovitură puternică îi vom da noi [Israelul] dacă o va face”.

Netanyahu și-a exprimat, de asemenea, aprecierea față de președintele american Donald Trump și alianța dintre Israel și SUA privind împiedicarea Iranului să obțină arme nucleare.

Duminică, Radio Armata a relatat că, în urmă cu două săptămâni, Netanyahu și ministrul Apărării, Israel Katz, au aprobat noi proiecte de dezvoltare și reconstrucție în Fâșia Gaza. Potrivit Radiodifuziunii Armatei, locația marcată pentru noi construcții se află la est de Rafah, în interiorul Liniei Galbene, planul fiind construirea de noi spații de locuit pentru palestinieni în afara controlului Hamas.

Surse din domeniul securității au declarat că muncitorii implicați în construcție ar fi palestinieni din Gaza, ale căror antecedente sunt verificate în prezent de Shin Bet, Agenția Israeliană de Securitate).

Ministrul de Finanțe, Bezalel Smotrich, a lăudat declarațiile lui Netanyahu, spunând că „salută clarificarea fără echivoc a prim-ministrului”.

„Am intrat în război cu un singur obiectiv central: distrugerea Hamas din punct de vedere militar, civil și ca autoritate guvernamentală. Asta înseamnă că nu poate exista Hamas în Gaza a doua zi, iar Gaza nu trebuie să reprezinte o amenințare pentru cetățenii israelieni și locuitorii din Sud pentru mulți ani de acum înainte. Această foaie de parcurs este contrară acestui obiectiv”, a spus Smotrich.

Smotrich a mai declarat că orice reconstrucție din Gaza ar necesita mai întâi dezarmarea completă a Hamas.

„Obiectivul războiului în care suntem angajați este clar: o situație în care nu va exista Hamas în Gaza… nu vom renunța la nici măcar o fracțiune din acest obiectiv”, a spus el.

Luna trecută, Trump a anunţat că s-a înregistrat un progres în planul său de a pune capăt războiului – un plan acceptat anul trecut atât de Israel, cât şi de Hamas şi care a debutat cu încetarea focului. Totuşi, Israelul a continuat să efectueze lovituri asupra Fâşiei Gaza după ce a acceptat încetarea focului, în octombrie anul trecut, în timp ce potrivit lui Trump Hamas a acceptat să depună armele.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Israel #PACE #SUA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.