Peste 58% dintre cetățeni susțin aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, în timp ce sprijinul pentru integrarea în NATO este mult mai redus, fiind de 30,9%. Datele se conțin în Barometrul iData – martie 2025, prezentat astăzi într-o conferință de presă la IPN.

„Avem un procent ceva mai ridicat decât în sondajul trecut al celor care sunt proeuropeni – 58,6% sunt pro aderare. 32,5% sunt contra aderării Republicii Moldova la UE, iar 9% sunt indeciși”, a declarat directorul companiei sociologice Date Inteligente, Mihai Bologan.

Deși ponderea celor care sunt proeuropeni a crescut puțin, distribuția lor geografică nu s-a schimbat mult. Cei mai mulți proeuropeni sunt în Chișinău și în centrul țării, iar cei mai puțini – la Comrat și Bălți.

Respondenții au fost întrebați dacă sunt pro sau contra aderării Republicii Moldova la NATO. Astfel, 30,9% s-au pronunțat pentru aderarea la NATO, iar majoritatea – aproape 55% –contra.

„În regiuni părerile sunt destul de împărțite, dar putem vedea câteva focare mai slabe pro NATO. Vorbim de sud, de Orhei, Bălți și nord-vestul țării. În rest, cam 25% până la aproape 50% sunt pentru aderarea Moldovei la NATO. Respectiv, NATO este în continuare un subiect controversat în Moldova, care divizează societatea”, a adăugat Mihai Bologan.

Sondajul a fost realizat în perioada 14-25 martie, pe un eșantion de 1007 persoane din 294 de localități. Eroarea maximă de eșantionare constituie ±3%.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Moldova #NATO #UE

Președintele rus Vladimir Putin apare tot mai rar în Moscova și Soci, de teama dronelor ucrainene și a rachetelor „Flamingo”. În schimb, acesta și-a mutat tot mai mult activitatea la est de Munții Ural, în zone considerate mai greu accesibile, informează adevărul.ro.

Cu toate acestea, scrie Dialog, săptămâna trecută, Putin a declarat public că „nu s-a temut niciodată de nimic”. Este relevant faptul că afirmația a fost făcută la Novosibirsk, la aproximativ 3.000 de kilometri de granița cu Ucraina.

În anii precedenți, Putin își petrecea în mod tradițional cea mai mare parte a lunii august la Soci. În acest an, însă, liderul rus a renunțat la această tradiție.

El nu mai apare în reședința sa de acolo și nici în Moscova. Kremlinul încearcă să ascundă această informație.

„După intensificarea atacurilor ucrainene, traseul său public se deplasează tot mai vizibil spre Siberia și Extremul Orient, deși Kremlinul continuă să prezinte întâlniri cu ușile închise, marcate ca fiind desfășurate la Moscova (…) «Elita» Kremlinului a fugit și ea după lider, în spatele Uralilor, și și-a amenajat reședințe de lux în zone în care dronele ucrainene nu pot ajunge”, a remarcat publicația.

În Munții Altai s-ar fi mutat purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, premierul Mihail Mișustin, șeful Sberbank, German Gref, directorul Gazprom, Alexei Miller, și alte persoane importante.

De asemenea, potrivit publicației, Putin a intensificat și mai mult măsurile de securitate, deja fără precedent. Printre altele, liderul rus a început să își ascundă și mai bine deplasările.

Din martie, în Soci, a fost extinsă zona de restricție din jurul reședinței președintelui rus, pe fondul temerilor privind posibile atacuri cu drone. Măsura a venit la pachet cu o serie de restricții neobișnuite pentru locuitorii din zonă.

Potrivit informațiilor publicate de Kyiv Post, Serviciul Federal de Protecție al Rusiei – agenția responsabilă de securitatea președintelui – a pregătit instituirea unei zone de securitate de aproximativ 3 km² în jurul reședinței prezidențiale Bocharov Ruchey din Sochi.