Mai mult de 64% dintre gospodăriile Moldovei au sobe și folosesc drept principala resursă de încălzire lemnele, conform unui studiu realizat de Banca Mondială. Doar un sfert dintre ele utilizează în acest scop gazul.

Cu o pondere de 50,2%, sectorul rezidențial este cel mai mare consumator de energie din Republica Moldova, urmat de sectorul transporturilor cu 26,4%, industrie – 8,8%, comerțul și serviciile publice 9,8% și agricultura – 4,8%. Doar 18,3% dintre gospodăriile Moldovei sunt conectate la sisteme centralizate de încălzire, iar sisteme autonome pe gaze, energie electrică, lemne sau cărbune au 16,5%.

„Datele se regăsesc în „Analiza situației actuale privind încălzirea spațiilor în Republica Moldova”, studiu ce va sta la baza Foii de Parcurs pentru Încălzire Durabilă, elaborată cu sprijinul Băncii Mondiale în cadrul proiectului „Evaluarea națională a potențialului de încălzire sustenabilă și foaia de parcurs pentru încălzire sustenabilă”. Documentul, prezentat recent, include informații despre cererea de energie termică pe sectoare și tipuri de combustibil, infrastructura de furnizare a energiei termice, fondul de clădiri, politici și programe actuale, prognoze privind cererea de energie termică și consumul de combustibil, barierele existente și cadrul instituțional din domeniu”, transmite Ministerul Energiei.

Foaia de Parcurs pentru Încălzirea Durabilă în Republica Moldova va conține trei scenarii pentru tranziția către 2050. Aceasta va include ritmul de renovare a clădirilor, necesitățile de finanțare, investiții, impactul și sprijinul instituțional necesar, fiind în concordanță cu Strategia Energetică națională și Planul Național Integrat privind Energia și Clima.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit informațiilor prezentate, în Moldova există 1,3 milioane de locuințe. Dintre acestea, 574.000 sunt amplasate în zona urbană și 751.000 în cea rurală. Peste 70% din clădirile din Republica Moldova au fost construite în perioada 1951-1990, 70,6% dintre locuințe sunt case individuale, 43% – locuințe sunt din lut/saman, 27,6% din cărămidă sau piatră, 19,8% din monolit/ciment, iar 8,8% fortan.

„În 2021, Termoelectrica a furnizat energie termică la 7,9 mln m2 de locuințe, care au avut un consum de 824 MWh/an sau un consum mediu de 104 kWh/m2an. Pentru casele individuale, consumul mediu anual de energie pe metru pătrat este de 126 kWh. De menționat că cele 3700 apartamente cu sisteme de distribuție orizontală a energiei termice au un consum mediu de doar 59,3 kWh/m2an”, precizează responsabilii din domeniul energetic.

Potrivit lui Roger Coma Cunill, specialist senior în energie în cadrul Băncii Mondiale, instituția va sprijini Guvernul Republicii Moldova în îmbunătățirea securității energetice și reducerea emisiilor de carbon. Asistența include două proiecte investiționale în domeniul termoficării în valoare totală de 153 de milioane de euro.

#case #energie #lemne #Moldova #studiu

Inspectoratul Național de Probațiune (INP) respinge acuzațiile privind favorizarea unei companii în cadrul achizițiilor de echipamente pentru monitorizarea electronică a persoanelor. Instituția susține că procedurile de achiziție au fost organizate în condiții de transparență și că, în perioada 2024–2025, mai multe licitații au eșuat din cauza lipsei participanților sau a neîndeplinirii condițiilor de calificare.

Potrivit INP, în 2022, în perioada fostei conduceri a instituției, au fost achiziționate 100 de echipamente de monitorizare electronică de tip „biblok”, formate din brățară și stație. Valoarea contractului a fost de 620 de mii de lei, fără TVA, iar furnizorul indicat de instituție este FPC Infoexpress SRL.

Ulterior, în 2024 și 2025, instituția a încercat în repetate rânduri să cumpere echipamente noi, însă procedurile nu s-au finalizat cu succes.

În 2024 au fost organizate trei proceduri de achiziție. La acestea au participat, în diferite combinații, companiile DALU-MOL SRL și FPC INFOEXPRESS SRL. Toate procedurile au fost anulate după ce ofertanții nu au îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în documentație.

Situația a continuat și în 2025. INP a lansat alte trei proceduri. Una dintre acestea, la care a participat DALU-MOL SRL, a fost anulată deoarece compania nu a îndeplinit condițiile de calificare prevăzute în specificația tehnică. Celelalte două proceduri nu au avut loc din cauza lipsei participanților.

Instituția susține că, pe parcursul anului 2025, a încercat să atragă și companii străine pentru a participa la licitații. Potrivit INP, au fost contactate peste 20 de companii, însă acestea au refuzat să participe. Solicitări au fost transmise inclusiv către mai multe ambasade, Consiliul Europei, GIZ și UNICEF Moldova, pentru sprijin în achiziționarea sau donarea echipamentelor.

În 2026, INP a organizat două noi proceduri. Prima a fost anulată după ce certificatul de conformitate prezentat de ofertant expirase. La cea de-a doua procedură a participat FPC INFOEXPRESS SRL, iar aceasta s-a încheiat cu achiziționarea a 200 de echipamente de tip „biblok”, în valoare de 1,612 milioane de lei fără TVA. Contractul a fost înregistrat la Trezoreria de Stat pe 7 august 2026.

INP precizează că, până la achiziția noilor echipamente, pentru a menține sistemul de monitorizare funcțional, instituția a reparat dispozitivele existente, cumpărate în anii 2021 și 2022.

În prezent, în sistem sunt funcționale 327 de echipamente de monitorizare electronică, în timp ce sunt monitorizate 355 de persoane. Dintre acestea, 192 sunt agresori familiali. INP explică diferența prin faptul că unele persoane se află peste hotare, au măsura suspendată sau unele echipamente sunt temporar defecte și se află în reparație.

Inspectoratul Național de Probațiune mai afirmă că toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru operatorii economici.

Instituția subliniază că informațiile despre achizițiile sale publice, începând cu anul 2024, sunt disponibile pe platforma oficială achizitii.md.