Mai mult de 64% dintre gospodăriile Moldovei au sobe și folosesc drept principala resursă de încălzire lemnele, conform unui studiu realizat de Banca Mondială. Doar un sfert dintre ele utilizează în acest scop gazul.

Cu o pondere de 50,2%, sectorul rezidențial este cel mai mare consumator de energie din Republica Moldova, urmat de sectorul transporturilor cu 26,4%, industrie – 8,8%, comerțul și serviciile publice 9,8% și agricultura – 4,8%. Doar 18,3% dintre gospodăriile Moldovei sunt conectate la sisteme centralizate de încălzire, iar sisteme autonome pe gaze, energie electrică, lemne sau cărbune au 16,5%.

„Datele se regăsesc în „Analiza situației actuale privind încălzirea spațiilor în Republica Moldova”, studiu ce va sta la baza Foii de Parcurs pentru Încălzire Durabilă, elaborată cu sprijinul Băncii Mondiale în cadrul proiectului „Evaluarea națională a potențialului de încălzire sustenabilă și foaia de parcurs pentru încălzire sustenabilă”. Documentul, prezentat recent, include informații despre cererea de energie termică pe sectoare și tipuri de combustibil, infrastructura de furnizare a energiei termice, fondul de clădiri, politici și programe actuale, prognoze privind cererea de energie termică și consumul de combustibil, barierele existente și cadrul instituțional din domeniu”, transmite Ministerul Energiei.

Foaia de Parcurs pentru Încălzirea Durabilă în Republica Moldova va conține trei scenarii pentru tranziția către 2050. Aceasta va include ritmul de renovare a clădirilor, necesitățile de finanțare, investiții, impactul și sprijinul instituțional necesar, fiind în concordanță cu Strategia Energetică națională și Planul Național Integrat privind Energia și Clima.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit informațiilor prezentate, în Moldova există 1,3 milioane de locuințe. Dintre acestea, 574.000 sunt amplasate în zona urbană și 751.000 în cea rurală. Peste 70% din clădirile din Republica Moldova au fost construite în perioada 1951-1990, 70,6% dintre locuințe sunt case individuale, 43% – locuințe sunt din lut/saman, 27,6% din cărămidă sau piatră, 19,8% din monolit/ciment, iar 8,8% fortan.

„În 2021, Termoelectrica a furnizat energie termică la 7,9 mln m2 de locuințe, care au avut un consum de 824 MWh/an sau un consum mediu de 104 kWh/m2an. Pentru casele individuale, consumul mediu anual de energie pe metru pătrat este de 126 kWh. De menționat că cele 3700 apartamente cu sisteme de distribuție orizontală a energiei termice au un consum mediu de doar 59,3 kWh/m2an”, precizează responsabilii din domeniul energetic.

Potrivit lui Roger Coma Cunill, specialist senior în energie în cadrul Băncii Mondiale, instituția va sprijini Guvernul Republicii Moldova în îmbunătățirea securității energetice și reducerea emisiilor de carbon. Asistența include două proiecte investiționale în domeniul termoficării în valoare totală de 153 de milioane de euro.

#case #energie #lemne #Moldova #studiu

Norvegia pregătește extinderea restricțiilor privind accesul copiilor sub 16 ani la rețelele sociale, astfel încât interdicția să vizeze și anumite jocuri online și aplicații de mesagerie. Proiectul de lege este aproape finalizat și urmează să fie transmis Parlamentului până la sfârșitul anului, a anunțat luni Guvernul norvegian, potrivit Euronews.

Noile reguli ar urma să se aplice nu doar platformelor tradiționale de socializare, ci și serviciilor digitale considerate riscante pentru copii. Printre platformele care ar putea intra sub incidența restricțiilor se numără TikTok, Snapchat și Roblox.

Autoritățile norvegiene susțin că măsurile urmăresc să protejeze copiii de conținutul dăunător, funcționalitățile care pot crea dependență, publicitatea ilegală și contactele nedorite cu persoane necunoscute.

„Siguranța copiilor trebuie să fie pe primul loc”, a declarat ministrul norvegian al Copiilor și Familiei, Lene Vågslid, precizând că elaborarea legislației este aproape de finalizare.

Inițial, jocurile online și aplicațiile de mesagerie urmau să beneficieze de excepții mai largi. Guvernul a decis însă ca fiecare platformă să fie evaluată în funcție de riscurile pe care le prezintă pentru minori. Serviciile considerate inofensive, precum aplicațiile de mesagerie utilizate pentru comunicarea în cadrul școlii, ar putea rămâne accesibile.

Potrivit proiectului, companiile de tehnologie vor fi responsabile de verificarea vârstei utilizatorilor, iar sistemele folosite în acest scop vor trebui să respecte normele europene privind protecția datelor.

Guvernul norvegian a propus inițial, în 2025, stabilirea vârstei minime de acces la rețelele sociale la 15 ani, însă în aprilie 2026 a ridicat pragul la 16 ani. Proiectul a fost supus ulterior consultărilor publice în Norvegia și în Spațiul Economic European.

Norvegia se alătură astfel altor state europene care încearcă să limiteze accesul minorilor la platformele digitale. Danemarca a adoptat restricții similare, iar Spania urmărește introducerea unei interdicții pentru copiii sub 16 ani. În Franța, o măsură care prevedea limitarea accesului copiilor sub 15 ani la rețelele sociale a fost respinsă de Consiliul Constituțional, pe fondul preocupărilor legate de libertatea de exprimare.

La nivelul Uniunii Europene, Comisia Europeană a propus în septembrie adoptarea unui act legislativ privind protecția copiilor în mediul digital, care ar putea introduce restricții bazate pe vârstă pentru rețelele sociale, jocurile online și alte servicii digitale.