Curs valutar
  • EUR
    20.1616
    0.1577%
  • USD
    18.1049
    0.8788%
  • RUB
    0.2185
    0.8238%
  • RON
    3.7719
    0.1405%
  • UAH
    0.3994
    1.2268%

Toate știrile

12 noiembrie 2026

Peste 64% din gospodăriile „satelor europene” ale Moldovei se încălzesc cu lemne, iar 43% dintre case sunt din lut

21 Feb. 2024, 10:05
 // Categoria: Societate // Autor:  Victoria Laur
21 Feb. 2024, 10:05 // Societate //  Victoria Laur

Mai mult de 64% dintre gospodăriile Moldovei au sobe și folosesc drept principala resursă de încălzire lemnele, conform unui studiu realizat de Banca Mondială. Doar un sfert dintre ele utilizează în acest scop gazul.

Cu o pondere de 50,2%, sectorul rezidențial este cel mai mare consumator de energie din Republica Moldova, urmat de sectorul transporturilor cu 26,4%, industrie – 8,8%, comerțul și serviciile publice 9,8% și agricultura – 4,8%. Doar 18,3% dintre gospodăriile Moldovei sunt conectate la sisteme centralizate de încălzire, iar sisteme autonome pe gaze, energie electrică, lemne sau cărbune au 16,5%.

„Datele se regăsesc în „Analiza situației actuale privind încălzirea spațiilor în Republica Moldova”, studiu ce va sta la baza Foii de Parcurs pentru Încălzire Durabilă, elaborată cu sprijinul Băncii Mondiale în cadrul proiectului „Evaluarea națională a potențialului de încălzire sustenabilă și foaia de parcurs pentru încălzire sustenabilă”. Documentul, prezentat recent, include informații despre cererea de energie termică pe sectoare și tipuri de combustibil, infrastructura de furnizare a energiei termice, fondul de clădiri, politici și programe actuale, prognoze privind cererea de energie termică și consumul de combustibil, barierele existente și cadrul instituțional din domeniu”, transmite Ministerul Energiei.

Foaia de Parcurs pentru Încălzirea Durabilă în Republica Moldova va conține trei scenarii pentru tranziția către 2050. Aceasta va include ritmul de renovare a clădirilor, necesitățile de finanțare, investiții, impactul și sprijinul instituțional necesar, fiind în concordanță cu Strategia Energetică națională și Planul Național Integrat privind Energia și Clima.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Potrivit informațiilor prezentate, în Moldova există 1,3 milioane de locuințe. Dintre acestea, 574.000 sunt amplasate în zona urbană și 751.000 în cea rurală. Peste 70% din clădirile din Republica Moldova au fost construite în perioada 1951-1990, 70,6% dintre locuințe sunt case individuale, 43% – locuințe sunt din lut/saman, 27,6% din cărămidă sau  piatră, 19,8% din monolit/ciment, iar 8,8% fortan.

„În 2021, Termoelectrica a furnizat energie termică la 7,9 mln m2 de locuințe, care au avut un consum de 824 MWh/an sau un consum mediu de 104 kWh/m2an. Pentru casele individuale, consumul mediu anual de energie pe metru pătrat este de 126 kWh. De menționat că cele 3700 apartamente cu sisteme de distribuție orizontală a energiei termice au un consum mediu de doar 59,3 kWh/m2an”, precizează responsabilii din domeniul energetic.

Potrivit lui Roger Coma Cunill, specialist senior în energie în cadrul Băncii Mondiale, instituția va sprijini Guvernul Republicii Moldova în îmbunătățirea securității energetice și reducerea emisiilor de carbon. Asistența include două proiecte investiționale în domeniul termoficării în valoare totală de 153 de milioane de euro.

Realitatea Live

11 Nov. 2026, 22:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
11 Nov. 2026, 22:40 // Slider //  Ana Panaguța

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!