Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    -0.1737%
  • USD
    18.0365
    -0.2861%
  • RUB
    0.2239
    -0.3126%
  • RON
    3.7602
    -0.0585%
  • UAH
    0.3960
    -0.1768%

Toate știrile

30 octombrie 2026

Peste 80% dintre locuitorii Găgăuziei spun că intenționează să participe la alegerile pentru Adunarea Populară

25 Sept. 2026, 14:15
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
25 Sept. 2026, 14:15 // Actualitate //  Realitatea.md

Peste 80% dintre locuitorii Găgăuziei spun că intenționează să participe la alegerile pentru Adunarea Populară din 15 noiembrie, însă mai mult de jumătate pun la îndoială corectitudinea scrutinului. Potrivit unui sondaj realizat în regiune de Institutul de Politici Publice, dintre cei care nu au încredere în corectitudinea alegerilor, peste 41% invocă riscul cumpărării voturilor, iar mai mult de 26% indică influența autorităților centrale.

Într-o conferință de presă la IPN, directorul executiv al IPP, Arcadie Barbăroșie, a declarat că 39% dintre respondenții din Găgăuzia evaluează negativ activitatea actualei Adunări Populare, în timp ce 9,3% o apreciază pozitiv. Alți 41% au o poziție neutră.

Arcadie Barbăroșie a precizat că, dincolo de scrutinul din Găgăuzia, sondajul a urmărit și opiniile locuitorilor din Găgăuzia și raionul Taraclia privind direcția de dezvoltare a Republicii Moldova și orientarea externă a țării. Mai mult de jumătate dintre respondenți ar opta pentru Uniunea Eurasiatică în cazul unei alegeri între aceasta și Uniunea Europeană. Totodată, 74% consideră puțin probabil sau exclud ca Republica Moldova să adere la UE, în timp ce 19% consideră acest lucru destul de sau foarte probabil.

În ceea ce privește viitorul Republicii Moldova, 42% optează pentru un stat federal independent, care să includă Găgăuzia și regiunea transnistreană. Un stat unitar independent este menționat de 17%, în timp ce 16% văd Găgăuzia și regiunea transnistreană în componența Federației Ruse. Doar 7% indică Uniunea Europeană.

Situația economică din Găgăuzia este evaluată negativ de majoritatea respondenților: aproximativ 73% se declară nu foarte mulțumiți sau deloc mulțumiți de aceasta. Printre principalele probleme indicate se numără prețurile, viitorul copiilor și sărăcia.

Cât ține de încrederea în instituții, biserica și primăriile se află pe primele poziții, urmate de bănci și poliție. La nivel regional, bașcanul și Adunarea Populară a Găgăuziei înregistrează un nivel de încredere mai ridicat decât instituțiile centrale ale statului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Sondajul a fost realizat în perioada 23 august-14 septembrie, pe un eșantion de 264 de respondenți, dintre care 202 din UTA Găgăuzia și 62 din raionul Taraclia. Cercetarea face parte din Barometrul Opiniei Publice, septembrie 2026, realizat de Institutul de Politici Publice, cu date colectate de ATES Research Group și sprijinul financiar al Fundației Soros Moldova. Marja de eroare pentru întregul eșantion este de ±5,6%.

Realitatea Live

30 Oct. 2026, 08:54
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
30 Oct. 2026, 08:54 // Slider //  Realitatea.md

Salariile persoanelor care ocupă cele mai înalte funcții în stat ar urma să crească odată cu aplicarea noii legi a salarizării. Potrivit ministrei Finanțelor, salariul brut al președintei ar urma să ajungă de la circa 22.000 la 55.000 de lei, iar de majorări vor beneficia și prim-ministrul, președintele Parlamentului și deputații. Totodată, creșteri sunt prevăzute și pentru angajații cu cele mai mici salarii din sectorul public, printre care asistenți sociali, soldați, polițiști și alți funcționari, a declarat ministra la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8. 

Ministra Finanțelor a explicat că salariul președintei este în prezent de aproximativ 22.000 de lei brut, iar proiectul noii legi propune o majorare până la 55.000 de lei.

„Această clasificare s-a ținut cont, când s-a făcut, de responsabilitatea, implicarea, poziția în ierarhia funcțiilor de stat. Chiar dacă sună pompos, uite, este o creștere în procente. Trebuie să recunoaștem că președinta țării nu a avut parte de nicio creștere salarială din 2020 încoace, nu a avut dreptul la premii sau la alte ajutoare și, respectiv, la diferență de ani, pe lângă poziția și responsabilitatea pe care o are, această propunere este justificată”, a declarat ministra.

Majorări sunt prevăzute și pentru prim-ministru și președintele Parlamentului. Potrivit ministrei, în prezent, aceștia au salarii brute de sub 21.000 de lei.

„Da, de asemenea vor beneficia, deoarece și dumnealor astăzi au salarii foarte mici, de circa sub 21.000 de lei brut calculat. Toate funcțiile în stat au fost revăzute de grupul de lucru care a lucrat la această lege”, a precizat ministra.

Ministra a precizat că la elaborarea legii au participat peste 40 de funcționari din toate ministerele, care au contribuit la stabilirea ierarhiei funcțiilor în stat și a claselor de salarizare de la care ar urma să pornească fiecare funcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Și deputații ar urma să beneficieze de majorări ale părții salariale. În prezent, aceștia primesc circa 21.000 de lei, la care se adaugă unele prime și compensații:

„Legea sau conceptul de reformă a salarizării prevede că partea salarială va crește, dar, în schimb, urmează a fi revizuite acele compensații pe care astăzi le primesc. Și atunci când o să vorbim de salariu, da, salariul crește, dar trebuie să ținem cont că Parlamentul își propune să revadă unele alocații pe care le oferă deputaților. Acest lucru nu intră în legea salarizării, dar va fi făcut în paralel”.

În același timp, reforma vizează peste 170.000 de angajați din sectorul public. Potrivit ministrei, circa 50.000 dintre aceștia primesc în prezent salariul minim pe economie, de 6.300 de lei.

„Acești oameni lucrează în grădinițe, în autoritățile publice locale, în sănătate, în poliție, în cultură și tineret. Avem foarte mulți funcționari publici cu salarii foarte mici. Vorbim de circa 50.000 de oameni care au un salariu minim pe economie de 6.300 de lei. Și o mare parte din ceilalți funcționari au un salariu sub 15.000 de lei calculat”, a spus ministra.

În cazul unor categorii de angajați, majorările ar urma să depășească 20%. Pentru un soldat, creșterea ar fi de aproximativ 2.400 de lei, iar pentru un polițist – de circa 2.600 de lei.

Costul total al reformei salarizării este estimat la peste 4,6 miliarde de lei. Aproape 32% din această sumă ar urma să fie direcționată către sectorul educației, iar 26% – către personalul tehnic de deservire.